Guvernul a aprobat normele metodologice privind „taxa pe stâlp“, după ce mai multe companii s-au plâns că nu ştiu cum să calculeze impozitul

Barajele, hidrocentralele, reactoarele nucleare sau termocentralele sunt doar câteva dintre construcţiile pe care se va plăti noua taxă

Normele metodologice care clarifică modul de achitare a impozitului pe construcţii, introdus recent de Guvern şi pentru care prima plată trebuie efectuată până pe 26 mai, au fost aprobate de Guvern, prin hotărâre, în şedinţa de marţi.

Normele sunt aprobate după ce mai mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri au reclamat că nu ştiu încă în mod clar cum trebuie calculat impozitul, deoarece nu există norme de aplicare deşi noua taxă a fost introdusă de la începutul anului.

Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, declara săptămâna trecută, la Cernavodă, că se va implica în discuţiile privind taxa pe construcţiile speciale, după ce Nuclearelectrica a reclamat că ar putea fi nevoită să plătească o sumă mai mare dacă se ia în considerare faptul că valoarea reactoarelor nucleare găzduite pe platformă este mai mare decât a construcţiei în sine.

De asemenea, problema i-a fost reclamată direct şi premierului Victor Ponta, în urmă cu două săptămâni, într-o discuţie cu directorii companiei Electromagnetica Bucureşti, aceştia spunând că nu au încă o idee clară legată de modul în care „s-ar pune problema privind taxa pe lucrări speciale“.

Guvernul a introdus de la începutul anului un impozit pe proprietate pentru construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei.

Impozitul este aplicat pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nucleare, construcţii pentru transportul energiei electrice, baraje, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare - descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri şi linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii.

Petrom, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica vor da grosul banilor

Între timp, tot mai multe companii şi-au făcut propriile estimări asupra sumelor pe care le au de plătit, iar calculele arată că din taxa pe stâlp se vor colecta mult mai mulţi bani decât a anunţat iniţial statul.

Petrom, spre exemplu, va fi cel mai mare cotizant, compania estimând că va plăti între 70 şi 100 de milioane de dolari, adică între 224 şi 320 de milioane de lei. Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, anunţa şi el că producătorul hidro va plăti 40 de milioane de euro din această taxă, adică în jur de 160 de milioane de lei, în vreme ce Nuclearelectrica a calculat un impact de 100 de milioane de lei. De asemenea, şi alte mari companii au anunţat public sumele pe care le vor plăti: Rompetrol – 10 milioane de dolari (32 de milioane de lei), Complexul Energetic Oltenia – 30 de milioane de lei, Enel – 15 milioane de euro (circa 60 de milioane de lei), CEZ România – 10-15 milioane de euro (40-60 de milioane de lei), GdF SUEZ Energy – între 8 şi 15 milioane de euro (35-60 de milioane de lei). În fine, investitorii din domeniul eolian au calculat că vor avea de cotizat circa 37,5 milioane de euro, adică în jur de 150 de milioane de lei.

Taxa va afecta şi infrastructura de telecomunicaţii, estimările fiind pentru colectarea a circa 70 de milioane de lei. La toate acestea se vor adăuga taxele pe construcţiile speciale aferente infrastructurii feroviare şi rutiere.

Reducerea CAS se va face cu banii din impozitul pe construcţii speciale

Iniţial, fostul ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a anunţat că din noua taxă statul va colecta 488 de milioane de lei. Totuşi, după ce marile companii din energie şi-au făcut publice estimările privind plăţile, a reieşit clar că se vor strânge la buget mult mai mulţi bani.

Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a arătat că numai din ceea ce se află în bilanţul companiilor şi nu era impozitat rezultă venituri de 1,8 miliarde lei.

Premierul Victor Ponta a indicat taxa pe construcţiile speciale drept una dintre sursele din care se va putea finanţa reducerea cu 5 puncte procentuale a contribuţiilor de asigurări sociale de la 1 iulie. Impactul bugetar al unei reduceri a CAS cu cinci puncte calculat pentru al doilea semestru din acest an este de 2,6 miliarde lei.

Mai puteţi citi: