Rompetrol SA şi-a cerut insolvenţa în instanţă. Compania fusese obligată de justiţie să plătească 58 de milioane de dolari statului din creanţa Libia

Compania Rompetrol SA a înregistrat, în 28 mai, pe rolul Tribunalului Bucureşti, o cerere prin care solicită intrarea în insolvenţă, după ce a fost obligată de justiţie la plata unei sume de 58,5 milioane de dolari statului.

"La sfârşitul anului trecut, societatea a fost obligată, în solidar cu alte persoane fizice, de către Curtea de Apel Bucureşti la plata sumei de 58,5 milioane USD, la care se adaugă dobânda legală calculată începând cu data de 05.01.2001. Aspectele avute în vedere de Curtea de Apel Bucureşti privesc fapte săvârşite în perioada 1999 – 2001, cu mult înainte de anul 2007, când KazMunayGas a devenit acţionarul majoritar al grupului de societăţi din care face parte şi Rompetrol SA. După pronunţarea deciziei respective, societatea şi-a arătat toată deschiderea în cursul procedurilor legale demarate de autorităţile fiscale pentru identificarea şi evaluarea activelor sale, acestea instituind un sechestru asiguratoriu asupra bunurilor sale", arată compania, într-un comunicat.

Punerea în executare a deciziei instanţei, inclusiv a dobânzilor legale, care în opinia autorităţilor fiscale reprezintă o sumă de trei ori mai mare decât debitul principal, creează un dezechilibru financiar major pentru societate, având efecte imediate în activităţile sale curente - întreruperea operaţiunilor de profil, a contractelor în derulare, a investiţiilor şi implicit asupra angajaţilor, potrivit companiei.

Rompetrol arată că investiţiile realizate de companie din fondurile proprii în dezvoltarea lucrărilor de explorare din România şi achiziţia de instalaţii de foraj necesare extinderii activităţilor de profil pe plan extern depăşesc suma de 50 milioane dolari.

"În acelaşi timp au fost iniţiate demersurile legale pentru punerea în executare a obligaţiilor asumate de către fostul proprietar al Grupului Rompetrol în contextul deciziei Curţii de Apel Bucureşti. Reorganizarea activităţii Rompetrol SA va permite continuarea serviciilor adiacente activităţilor de foraj sonde petroliere terestre în Maroc, unde societatea a câştigat un contract în 2014 după ce a fost nevoită să îşi întrerupă activităţile din Libia pe fondul instabilităţii politice, şi în România, unde are premise de a trece de la faza de explorare la exploatare şi producţie hidrocarburi. Celelalte activităţi ale societăţilor din Grup nu vor fi în niciun fel afectate de această procedura de reorganizare", mai arată compania.

Parte a KazMunaiGaz

Potrivit portalului instanţelor de judecată, cererea de intrare în insolvenţă a fost înaintată în baza articolului 66 din Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Articolul de lege invocat arată că: "supravegherea exercitată de administratorul judiciar, în condiţiile în care nu s-a ridicat dreptul de administrare al debitorului, constă în analiza permanentă a activităţii acestuia şi avizarea prealabilă atât a măsurilor care implică patrimonial debitorul, cât şi a celor menite să conducă la restructurarea/reorganizarea acesteia; avizarea se efectuează având la bază o raportare întocmită de către administratorul special, care menţionează şi faptul că au fost verificate şi că sunt îndeplinite condiţiile privind realitatea şi oportunitatea operaţiunilor juridice supuse avizării".

Compania Rompetrol SA face parte din Grupul Rompetrol, care este controlat de compania petrolieră kazahă de stat KazMunaiGaz.

Creanţa Libia şi Dosarul Rompetrol

Suma respectivă provine din Creanţa Libia, pe care statul o avea de încasat de la statul libian, dar a fost încasată de către Dinu Patriciu după ce a preluat Rompetrol. 

Rompetrol SA a fost înfiinţată în 1974 ca reprezentant la nivel internaţional al industriei petroliere româneşti. România a obţinut în anii ’80 concesiunea unui câmp petrolier în Libia, în bazinul Murzuk. Din cauză că a rămas fără bani, guvernul Văcăroiu a vândut această concesiune către grupul petrolier spaniol Repsol în anul 1992. Operaţiunea s-a desfăşurat, însă, prin intermediul Rompetrol, companie care la acel moment era controlată de statul român. O parte din bani a ajuns la bugetul de stat, însă restul nu a mai ajuns niciodată. 

Dinu Patriciu a cumpărat în 1998 Rompetrol SA, numai că în loc ca banii să ajungă la stat, creanţa Libia a ajuns în conturile lui Patriciu. În 2001, omul de afaceri cumpără Rafinăria Petromidia. În anul 2007, Patriciu a vândut 75% din grupul Rompetrol către kazahii de la KazMunaiGaz. Patriciu a murit anul trecut.

Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în luna octombrie 2014, în dosarul Rompetrol, pe Alexandru Bucşă, administrator şi director economic al Rompetrol la data faptelor, la patru ani de închisoare pentru complicitate la delapidare. El a mai fost condamnat la câte trei ani pentru complicitate la spălare de bani, respectiv constituire a unui grup infracţional organizat. Instanţa a dispus ca Bucşă să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de patru ani, la care a adăugat un spor de doi ani, astfel că acesta a primit, în final, şase ani de închisoare.

Petrică Grama, fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor Publice, a fost şi el condamnat la doi ani de închisoare pentru complicitate la delapidare şi la un an pentru constituirea unui grup infracţional organizat. La pedeapsa cea mai grea a fost adăugat un spor de patru luni, astfel că acesta va executa doi ani şi patru luni de închisoare.

Prin aceeaşi decizie, Rompetrol SA a fost obligată, în solidar cu cei doi, să plătească aproximativ 58 de milioane de dolari Ministerului Finanţelor.

Rompetrol SA este o companie diferită de Rompetrol Rafinare - care include rafinăria Petromidia sau de Rompetrol Downstream, care grupează benzinăriile cu acelaşi nume.

Manipularea pieţei de capital

În acelaşi dosar a fost judecată, la 10 ani de la petrecerea faptelor, şi manipularea pieţei de capital. Este vorba de listarea Rompetrol Rafinare (Petromidia) pe bursă, în data de 7 aprilie 2004, când acţiunile companiei au crescut puternic în urma unor tranzacţii între companiile controlate de Patriciu şi o serie de politicieni şi oameni de afaceri.

Astfel, tot în octombrie, instanţa l-a condamnat definitiv pe senatorul Sorin Roşca Stănescu la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la doi ani şi opt luni de închisoare, tot cu executare.

Irina Mihaela Popovici, fost vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM), a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului. De asemenea, instanţa a dispus încetarea procesului penal în cazul Irinei Popovici pentru fals intelectual, ca urmare a prescripţiei faptei şi achitarea pentru acuzaţia de aderare la un grup infracţional organizat.

Gabriela Victoria Anghelache, fost preşedinte al CNVM, a primit tot o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea infractorului. Anghelache a fost achitată pentru aderare la un grup infracţional organizat, iar instanţa a mai dispus încetarea procesului penal pentru infracţiunea de fals intelectual.

Paul Gabriel Miclăuş, membru al CNVM la data faptelor, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului şi achitat pentru aderare la un grup infracţional organizat.

În cazul lui Florin Iulian Aldea, agent de servicii de investiţii financiare, reprezentant al SSIF Alpha Finance la data faptelor, s-a dispus încetarea procesului penal pentru complicitate la manipularea pieţei de capital, ca urmare a prescripţiei. El a primit, însă, cinci ani de închisoare pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional.

Claudiu Simulescu, agent de servicii de investiţii financiare şi reprezentant SSIF Eastern Securities la data faptelor, a fost condamnat la câte trei ani pentru complicitate la manipularea pieţei de capital, respectiv aderarea la grup infracţional. Pedeapsa a fost sporită cu un an, astfel că Simulescu a primit, în final, patru ani cu executare.

Victor Eros, fost membru CNVM, a primit doi ani de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea infractorului, iar Cerasela Rus, agent de servicii de investiţii financiare şi trader la SSIF Alpha Finance la data faptelor, a fost condamnată la trei ani de închisoare, tot cu suspendare, pentru aderarea la un grup infracţional organizat.

Elena Albu, fosta şefă a Corpului de Control al CNVM, a fost achitată pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat şi pentru favorizarea infractorului.