BNR: Planuri ca economia României să devină o forţă regională sunt nerealiste. Capitalul românesc, discriminat, însă nu poate susţine plecarea firmelor străine

România se va menţine la un nivel al dezvoltării inovative şi bazate pe cunoaştere apropiat celui din anii 2000 FOTO SHUTTERSTOCK

Analiza ultimelor două decenii ne arată că nu vom ajunge prea curând la o structură şi un nivel de dezvoltare apropiate de cele ale zonei euro, iar planuri ca economia României să devină o forţă regională sunt nerealiste, se arată într-un studiu al Băncii Naţionale Române.

Această imposibilitate vine deoarece firmele româneşti nu au reuşit să treacă graniţa în mod direct (ci indirect, prin realizarea de exporturi). Potrivit BNR, numărul firmelor autohtone care au realizat investiţii străine directe în alte ţări este modest: un număr cumulat de 134 de companii în perioada 2005-2015, iar ponderea acestor investiţii în PIB este de 0,18 la sută, România fiind de departe ultima ţară din regiune la acest indicator.

De asemenea, creşterea economică nu a fost nici incluzivă în rândul firmelor, nici îndreptată în special către sectoare care să genereze valoare adăugată ridicată sau inovaţie.

Acestea sunt concluziile unui studiu BNR, intitulat „Pregătiţi pentru viitor? O nouă perspectivă asupra economiei României”, realizat de Florian Neagu, Florin Dragu şi Adrian Costeiu, specialişti din cadrul Direcţiei de Stabilitate Financiară şi de Gestiune a Riscurilor din Banca Naţională.

Studiul îşi propune să creioneze perspectivele economiei româneşti prin analizarea, pentru perioada 1994-2015, a trei categorii de firme care îşi vor menţine rolul important în economie şi peste un deceniu: „veteranii în putere”(companiile care au peste 15 ani vechime şi a căror cifră de afaceri/număr de salariaţi/valoare adăugată a fost în creştere continuă), elita firmelor (acele companii care s-au menţinut în topul performanţei indiferent de fazele ciclului economic) şi întreprinderile de stat.

Contribuţia cumulată la valoarea adăugată brută a acestor trei categorii a oscilat în ultimul deceniu în jurul valorii de 55 la sută, respectivele categorii de firme angajând aproape jumătate din salariaţii sectorului companiilor nefinanciare din România, arată analiza BNR. Autorii precizează că sunt argumente care arată că cele trei categorii de firme, respectiv masa critică a companiilor care modelează viitorul economiei româneşti, şi-au consolidat rolul majoritar în economie, astfel că cel mai probabil va influenţa considerabil modul cum va arăta economia în viitor.

Numărul firmelor care compun masa critică de asemenea s-a stabilizat în ultimul deceniu la valori cuprinse între 57.000-59.000 de entităţi (respectiv sub 10 la sută din numărul total de firme active în economie, în decembrie 2016).

Nu fructificăm potenţialele, nu remediem deficienţele

Studiul mai arată că masa critică nu va putea ameliora semnificativ decalajul economic faţă de UE şi aceasta va menţine România la un nivel al dezvoltării inovative şi bazate pe cunoaştere apropiat celui din anii 2000.

Cu toate acestea, autorii consideră că firmele din masa critică au capacitatea de a face faţă provocărilor viitoare (cum ar fi o posibilă adoptare a monedei unice europene), cu condiţia ca autorităţile să devină foarte activ în remedierea unor vulnerabilităţi cronice.

„Ne fundamentăm această concluzie pe faptul că nu am găsit dovezi insurmontabile că structural nu am putea face faţă exigenţelor din zona euro. Dovezile identificate ne arată că nu fructificăm foarte bine potenţialele existente în economie şi nu remediem deficienţe acumulate în decenii. Iniţiativa este necesar să vină în special din partea autorităţilor (acestea fiind de altfel responsabile de cele mai multe dintre disfuncţionalităţile identificate)”, arată autorii.

Productivitate scăzută

Studiul mai susţine însă că posibilitatea de a face faţă competiţiei din zona euro există în rândul firmelor din masa critică. Randamentul utilizării activelor (atât circulante, cât şi imobilizate) este apropiat de valorile înregistrate de ţările dezvoltate din UE, iar forţa economică a firmelor din masa critică este în bună măsură comparabilă cu numeroase firme din zona euro.

Pe de altă parte, potrivit autorilor, productivitatea muncii aferentă firmelor din masa critică s-a îndepărtat în ultimii ani de valoarea medie europeană. Pe termen scurt, diminuarea efortului făcut de firme cu fiscalitatea forţei de muncă poate ajuta. La fel, oferirea de avantaje fiscale pentru companiile start-up din industriile inovative. Pe termen mediu, autorităţile sunt chemate să asigure un sistem educaţional compatibil cu nevoile pieţei (nevoi care au devenit acute inclusiv în sectoare de tip low-tech şi less knowledge-intensive services).

Mai mult capital străin şi discriminare pentru capitalul românesc

Balanţa de putere în economie după provenienţa acţionariatului cel mai probabil va continua să se dezechilibreze în favoarea firmelor cu capital majoritar străin, consideră autorii, care susţin că structura masei critice de firme evoluează în această direcţie.

„Experienţa deceniului trecut ne arată însă că pentru păstrarea echilibrelor macroeconomice, fiscale şi de stabilitate financiară, este nevoie în economie de o balanţă echilibrată de putere între cele două tipuri de firme. Autorităţile pot contribui în această direcţie prin asigurarea unui mediu concurenţial echitabil, indiferent de provenienţa capitalului”, potrivit studiului.

Autorii recomandă autorităţilor să ofere acelaşi tratament firmelor cu capital majoritar autohton comparativ cu cel aplicat firmelor străine, deoarece numeroşi antreprenori din prima categorie se plâng de discriminare negativă din partea statului.

Capitalul românesc nu poate susţine ieşirea străinilor din ţară

Ei susţin, de asemenea, că ar fi necesar ca, în cazul în care firmele cu capital majoritar străin ar decide să iasă din piaţa românească, autorităţile să găsească soluţii pentru ca echilibrele externe să nu se deterioreze. Potrivit autorilor, la momentul actual, capitalul autohton nu este capabil să contrabalanseze o asemenea mişcare a capitalului străin.

Studiul susţine că viitorul va readuce rolul firmelor de stat pe un trend (uşor) ascendant, iar o asemenea evoluţie nu va avea efecte negative asupra viitorului economiei româneşti, atâta timp cât guvernanţa corporatistă a acestor întreprinderi se va menţine adecvată (ceea ce este valabil şi pentru sectorul privat).

Potrivit acestuia, statistica ultimului deceniu ne arată că pierderile din economie sau din bilanţurile băncilor provin într-o proporţie mai mare, atât în termeni absoluţi, cât şi relativi, din sectorul privat decât din cel de stat.