Laszlo Diosi, şeful OTP Bank: În România, doar 8-10 bănci dau credite, restul sunt în stand-by. În România sunt prea multe bănci universale
0Pe piaţa din România doar 8-10 bănci sunt active pe partea de creditare, restul sunt în stand-by, a declarat Laszlo Diosi, directorul general al OTP Bank, citat de Agerpres.ro.
„După feedback-ul colegilor din sucursale, nu sunt mai mult de 8-10 bănci cu care suntem în competiţie pe partea de creditare. Sunt câteva bănci mari, vreo 3-4, sunt şi jucători mai mici, dar ceilalţi sunt în stand-by. Noi nu simţim competiţie din partea celorlalţi“, a spus Laszlo Diosi.
Cu toate acestea, oficialul OTP Bank susţine că în România sunt prea multe bănci universale, dar care au o cotă de piaţă mică, de sub 1%.
„Pe termen mediu 5-10 trebuie să închidă, să fuzioneze sau să se transforme în bănci de nişă. Este surprinzător că sunt atâtea bănci. Va fi o schimbare pe piaţă, dar se va face foarte încet“, a declarat directorul, potrivit sursei citate.
Prea multe bănci universale
În opinia şefului OTP Bank, soarta băncilor mici este complicată pentru că în cazul unui portofoliu mic de clienţi nu este uşor să vinzi. Cumpărătorii vor bănci cu o cotă de piaţă mare pentru că eforturile de integrare sunt similare pentru băncile mici şi cele mari. Din acest motiv reprezentantul OTP Bank nu crede în fezabilitatea fuziunilor dintre 3-4 bănci mai mici. Aprobările de la oficialităţi durează, clienţii nu vor să aştepte, iar în final rezultatul ar putea fi unul mai slab, respectiv o bancă mai mică decât suma celor care au fuzionat.
„Joc periculos“ cu leul
În ceea ce priveşte decizia BNR de a reduce dobânda-cheie, Laszlo Diosi susţine că banca centrală nu ar trebui să meargă mai departe cu reducerea dobânzilor pentru că este un joc periculos.
„Randamentele la titluri de stat au început să scadă şi dacă investitorii văd că aceleaşi venituri le pot obţine şi în ţări precum Franţa, atunci nu vor mai investi, iar acest lucru se resimte deja la nivel de curs de schimb care s-a depreciat foarte repede. De asemenea, românii se confruntă cu un fenomen nou, dobânzi la depozite de 2-3%. Nu sunt obişnuiţi. Soluţia o constituie fondurile de investiţii, chiar dacă unii cetăţeni acestea sunt asociate cu FNI, însă această percepţia se poate schimba în timp“, a spus Diosi.
Mai puteţi citi:
Creditarea a mai scăzut o dată: în 2013 a consemnat un declin de 3,3% faţă de 2012
Soldul creditului neguvernamental s-a redus anul trecut cu 3,3% sau 4,4% în termeni reali, faţă de 2012, pe fondul diminuării componentei în valută cu 5,7% şi a majorării cu 0,7% a celei în lei, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR), citate de Mediafax.
Bilanţul sistemului bancar în 2013: 23 de bănci au fost pe profit, 17 pe pierdere
Sistemul bancar a încheiat anul 2013 cu un profit cumulat de 497 de milioane de lei, o treime din câştigul după nouă luni, în condiţiile în care 23 de bănci au raportat profit pentru 2013, iar 17 bănci au avut pierderi, scădere determinată de analiza restructurărilor şi vânzarea de creditelor neperformante.
Peste 685.000 de români înregistrau la sfârşitul lunii noiembrie 2013 restanţe mai mari de 30 de zile la creditele contractate de la bănci şi instituţii financiare nebancare, cu 52.000 de persoane mai puţine comparativ cu începutul anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Chiar dacă numărul restanţierilor a scăzut în acest interval, valoarea restanţelor a crescut cu 20%.
Decizia Băncii Naţionale a României (BNR) de a reduce rezervele minime obligatorii, atât pentru creditele în lei cât şi pentru cele în valută, lasă la dispoziţia băncilor încă 1,4 miliarde de euro pentru reluarea creditării, măsura fiind un şoc pe guvernatorul Mugur Isărescu îl aplică economiei, astfel încât consumul şi investiţiile să crească.
Ultimii ani au fost tot mai grei pentru sectorul bancar românesc, iar 2014 nu se deosebeşte cu nimic din această perspectivă. Deşi creşterea economică a fost reluată, iar România este printre performerele Uniunii Europene, rata creditelor neperformante a crescut puternic în ultimii ani, ajungând până la un record negativ de 21,7% în octombrie 2013 şi va mai creşte din cauza controalelor demarate de către Banca Naţională a României (BNR).