Apa minerală Borsec a împlinit 210 ani. Povestea acesteia, de la ciobanul tămăduit miraculos la naţionalizări de resurse şi permutări capitaliste
0Apa minerală Borsec împlineşte în acest an 210 ani de exploatare industrială, dar povestea acesteia începe mult înainte, în negura vremii, şi se împleteşte cu o poveste mioritică get-beget. Mai exact, în anul 1429, izvoarele au fost descoperite de către vânători, faima acestora fiind răspândită după vindecarea miraculoasă a unui cioban din Săliştea Sibiului aflat în transhumanţă spre câmpiile Moldovei.
Ulterior, în secolul al XVI-lea, apa minerală era deja turnată în butoaie de stejar şi lua calea curţii domneşti de la Alba Iulia, fiind utilizată la tratament de către principele Sigismund Bathory. Vestea se duce mai departe, după ce acesta va împărtăşi informaţii despre proprietăţile curative ale apei la casa imperială de la Praga.
Un secol mai târziu Borsec devine deja staţiune balneară datorită izvoarelor, cu cabane de lemn în stil veneţian, băi publice şi o capelă.
Era modernă începe în anul 1803, când colonelul austriac Valentin Gunther se vindecă şi el miraculos de o boală considerată incurabilă la acea vreme, mai exact de ulcer. Uimit de calităţile apei, el ia în arendă terenul cu izvoarele şi se aliază cu vărul său Anton Zimmethausen, care era consilier municipial al Vienei, pentru a vinde apa de la Borsec pe piaţa vieneză. Cei doi au făcut o fabrică de sticlă şi una de îmbuteliere, lansarea producţiei având loc în anul 1806.
„Îmbuteliere în nopţile cu lună plină“
„Îmbutelierea se făcea doar în nopţile cu lună plină, atunci când presiunea atmosferică era maximă, pentru că s-a constatat că legăturile de CO2 ţineau mai mult şi astfel bulele din apă durau mai mult. Am crezut că erau simple legende, până am făcut teste şi am verificat că aşa este“, a declarat Radu Lăzăroiu, directorul general al Romgaqua Group, care deţine brandul Borsec.
Din cauza cheltuielilor, Gunther se retrage, iar Zimmethausen aduce doi noi asociaţi din Mediaş. În 1816 apar primele problemel când contele Lázár Ludovic încearcă să îl înlăture pe principalul acţionar cu ajutorul sătenilor din localităţile Ditrău şi Lăzarea.
Zimmethausen moare în 1838, bolnav şi sărac, după ce a petrecut 9 luni în închisoare. Urmaşii săi s-au judecat ani buni pentru proprietate, iar în 1854 Curtea Supremă de Justiţie decide în favoarea acestora. Din 1832, când contractul iniţial al lui Zimmethausen şi până la declanşarea Primului Război Mondial, vreme de 80 de ani, exploatarea izvoarelor de la Borsec a trecut prin mai multe mâini.
Totuşi, apa de la Borsec a primit în 1873 titlul de „Regina apelor minerale“ la Expoziţia Mondială de la Viena.
În 1903 Viena decide ca exploatarea să fie atribuită pe 50 de ani bancherului Fekete Mor, în timp ce în 1921, când Transilvania făcea deja parte din România Mare, exploatarea ajunge la Mauriţiu Tischler, care a efectuat mai multe investiţii în zonă.
Comuniştii au dezvoltat brandul, Borsec ajunge pe mesele tuturor românilor
După naţionalizare, resursele de ape minerale şi curative ajung la Ministerul Sănătăţii, iar din 1952 intră în joc Apemin, societatea de stat care exploata resursele. Aceasta majorează producţia, modernizează instalaţiile şi măreşte exploatarea, astfel că în timp Borsec ajunge un adevărat brand în era comunistă. Deja apa minerală Borsec se exporta în Israel (1,4 milioane de sticle pe an), Germania (1,2 milioane de sticle pe an), Italia (1,1 milioane de sticle anual), Ungaria (950.000 de sticle pe an), Arabia Saudită (850.000 de sticle), în vreme ce cantităţi mai mici ajungeau în Elveţia, Spania, Cipru sau Polonia.
După căderea regimului comunist, compania de stat se sfărâmă şi, după o serie de restructurări, ajunge în subordinea Ministerului Industriilor şi Resurselor.
În 1992 apare o nouă companie de stat, SC Regina Apelor Minerale-Borsec S.A, care preia patrimoniul Apemin. Aceasta este privatizată după apariţia legii 55/1995. În 1998, firma este cumpărată de către firma germană Comchim pentru 25 de milioane de mărci germane. În acelaşi an, Comchim fuzionează cu Romaqua Group.
Ulterior, în anul 2004 primind titlul de „Cea mai bună apă minerală carbogazoasă din lume“, decernat în cadrul unei competiţii de profil din SUA.
Vânzări de peste 600 de milioane de lei anual
Grupul este controlat de către oamenii de afaceri români Octavian Creţu şi Nicolae Palfi. Între timp, vânzările companiei cresc constant, iar grupul îşi diversifică şi oferta, având acum în portofoliu şi apele minerale Aquatique şi Stânceni, sucurile Giusto şi berile Albacher, Dorfer şi Mulbacher.
„Dacă în 1806 se îmbuteliau 3 milioane de litri de apă minerală, în 2015 am ajuns să îmbuteliem aproape 350 milioane de litri. În 210 ani, la Borsec s-au îmbuteliat peste 35 miliarde de litri de apă minerală naturală“, potrivit lui Radu Lăzăroiu.
Anual, compania îmbuteliază 350 de milioane de litri, din care 5% este exportată în 19 ţări, precum SUA, Canada, Australia, Africa de Sud, China, Taiwan, Germania sau Spania.
Acum, Borsec este lider de piaţă în România, cu o cotă de 26,1% în funcţie de volum şi 31,7% ca valoare. Grupul Romaqua a consemnat anul trecut o cifră de afaceri de 632 de milioane de lei, în creştere cu 13% faţă de 2014, iar pentru acest an are ca ţintă atingerea pragului de 650 de milioane de lei.
Compania are şapte fabrici de apă minerală, bere sau băuturi răcoritoare, în care lucrează peste 2.150 de angajaţi.
Românii cumpără anual apă minerală de 350 de milioane de euro
Patru grupuri – Romaqua (Borsec), Coca Cola (Dorna, Izvorul Alb), European Drinks (Hera, Izvorul Minunilor) şi Rio Bucovina – acontează aproape 65% din totalul vânzărilor de apă minerală din România, estimate la 350 de miioane de euro anual. Restul pieţei este împărţit între companii precum Apemin Zizin, Bibco Biborţeni, Pepsi Americas sau Apemin Tuşnad.