Angajatorii nu văd cu ochi buni creşterea salariului minim. Presiunea costurilor cu forţa de muncă este prea mare şi ar putea recurge la disponibilizări

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Rovana Plumb, ministrul Muncii, a anunţat majorarea salariului minim brut la 975 de lei din ianuarie 2015, însă angajatorii se plâng că măsura le va afecta competitivitatea din cauza costurilor suplimentare şi ar putea recurge la disponibilizări.

Creşterea salariului minim brut pe economie din ianuarie 2015, de la 900 la 975 de lei, va pune presiune suplimentară asupra companiilor, prin majorarea costurilor cu forţa de muncă, susţin angajatorii. 

Rovana Plumb, ministrul Muncii, a anunţat ieri că salariul de bază minim brut pe ţară va creşte cu 75 de lei de la începutul anului viitor, la 975 de lei, Codul muncii fiind cel care prevede stabilirea anuală a salariului minim garantat în plată. 

În 2014, prin hotărâre de Guvern aprobată în noiembrie 2013, salariul de bază minim brut pe ţară a fost majorat în două etape, cu câte 50 de lei. La 1 ianuarie 2014, salariul minim brut a crescut de la 800 la 850 de lei, iar la 1 iulie – de la 850 la 900 de lei. De prima majorare din acest an au beneficiat 966.405 salariaţi (281.542 de bugetari şi 684.863 din sectorul privat), iar de cea de-a doua - 804.225 de salariaţi (238.143 de bugetari şi 566.112 din mediul privat).

Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, a declarat pentru „Adevărul“ că salariul minim pe economie va mai înregistra o creştere similară, de 75 de lei, în luna iulie, în condiţiile în care în acest an au avut loc două creşteri de câte 50 de lei.

„Ţinta lor este ca salariul minim să atingă în 2016 valoarea de 1.200 de lei, adică să fie 45% din salariul mediu pe economie, aşa cum prevede de altfel Cartea Socială Europeană. Însă aceste sume nu ţin cont de inflaţie, vorbim de aproximativ  680 de lei salariul net, şi nici de coşul minim zilnic, a cărui structură ar trebui reanalizată“, a explicat Hossu.

Săptămâna trecută, mii de sindicalişti de la Cartel Alfa şi de la Federaţia Solidaritatea Sanitară au protestat  în Piaţa Victoriei din Capitală faţă de legislaţia muncii. Sindicaliştii au cerut salarii mai mari şi condiţii mai bune de lucru. 

Disponibilizările, efecte adverse

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, susţine că majorarea salariilor trebuie să fie rezultanta unei performanţe economice, şi nu invers, iar, în prezent, evoluţia anumitor sectoare economice, precum construcţiile, industria sau serviciile, nu este tocmai favorabilă. 

„La nivel macroeconomic, lucrurile nu merg tocmai grozav. Avem datele privind evoluţia anumitor sectoare economice în lunile iulie şi august şi vedem că unele sunt pe scădere, iar construcţiile pur şi simplu s-au prăbuşit. Asta înseamnă că nici la nivel micro, în rândul companiilor, lucrurile nu merg mai bine. O majorare a salariului minim pe economie va pune presiune pe companii, poate afecta competitivitatea acestora“, a explicat Ionuţ Dumitru.  

Preşedintele Consiliului Fiscal arată că, dacă performanţa economică continuă să se deterioreze, există posibilitatea unor concedieri, întrucât angajatorul nu va putea suporta costuri mai mari cu salariile.  

La rândul său, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, crede că măsura va determina, într-o oarecare măsură, reducerea numărului de locuri de muncă. 

„Nu putem spune că nu trebuie să crească salariile, dar presiunea costurilor asupra angajatorilor este deja foarte mare, o majorare a salariului minim va creşte şi mai mult presiunea, ceea ce ar putea determina reducerea locurilor de muncă“, a declarat Pârvan, care consideră că angajatorii vor trebui să găsească noi căi pentru a-şi creşte competitivitatea. 

Presiune pentru majorarea tuturor salariilor 

Ionuţ Dumitru a arătat că o majorare a salariului minim pe economie nu are efect numai asupra acelor angajaţi care au salariu minim, există o presiune de creştere şi a celorlalte salarii.  

Un sondaj realizat recent de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) arată că aproape trei sferturi din firmele din România au fost forţate să majoreze salariile pentru toţi angajaţii la 1 iulie, când salariul minim a urcat de la 800 la 850 de lei, pentru a nu tensiona relaţiile de muncă.

„Toţi ştim ce înseamnă să măreşti doar unora salariul şi altora nu. Nu se poate! Strici climatul de muncă şi afectezi funcţionalitatea companiei. Deci, practic, această mărire a salariului minim cu o sumă aparent modică a determinat probleme pentru firme. 81% din cei intervievaţi, adică patru din cinci firme, au spus că au avut probleme cu implementarea acestei măsuri“, a explicat Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR.

Toţi respondenţii au afirmat că, în actualele condiţii economice, fiscale, legislative şi de productivitate, nu pot acorda măriri salariale în 2015 angajaţilor încadraţi la salariul minim pe economie, de 900 de lei.

Amenzi mai mari pentru şoferi

Creşterea salariului minim brut pe economie va determina, implicit, şi o majorare a amenzilor de circulaţie. Întrucât punctul de amendă reprezintă 10% din salariul minim pe economie, acesta va fi de la 1 ianuarie 2015 de 97,5 lei, mai mare cu 8,33% faţă de valoarea din prezent. 

Mai puteţi citi: 

[<a href="//storify.com/adinavlad/majorarea-salariului-minim-pe-economie-la-975-de-l" target="_blank">View the story "Majorarea salariului minim pe economie la 975 de lei " on Storify</a>]

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite