Afacere cu gălbenele. O soluţie pentru culturi pe spaţii mici

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O afacere cu gălbenele se începe cu bani puţini, cultura nu ocupă o suprafaţă foarte mare şi poate aduce profit într-un timp destul de scurt.

Micii fermieri care au început o astfel de afacere spun că gălbenelele pot fi valorificate în mai multe forme: flori ligulate (impropriu numite petale), inflorescenţe sau herba (toată planta). Pentru fiecare astfel de produs se poate vinde forma proaspătă sau uscată, scrie Agrointeligenţa.

Galbenelele, poartă şi denumirea de  „florile de aur ale sănătăţii”. Ele sunt  folosite în medicină, în special în  tratarea inflamaţiilor din corp. Ceaiul de gălbenele este recomandat şi în prevenirea şi trataraea altor afecţiuni, dar este consumat şi din datorită aromei sale.

Gălbenelele se valorifică uşor, pentru că un kilogram de produs uscat costă în în jur de 15-16 lei, iar la export preţul poate ajunge şi la 10 euro. Gălbenelele pot fi vândute şi în starea lor naturală, neuscate.

Fermierii spun că în perioada optimă de rod, pot fi recoltate circa 100 de kilograme de gălbenele, de pe o suprafaţă de 1.500 de metri pătraţi. La uscare rămân în jur de 30 de kilograme. Tot fermierii spun că recoltarea trebuie făcută de trei ori pe săptămână pentru că planta înfloreşte în etape.

Afacere cu gălbenele - Culturi usor de întreţinut

Cultivarea plantelor medicilnale atrage în ultimul timp tot mai des atenţia fermierilor. Fie că sunt cultivate în spatele casei sau pe suprafeţe mari aceste culturi necesită îngrijiri mici şi investiţii minime care garantează un profit de patru ori mai mare, arată Agrointeligenţa.

În cazul culturii de gălbenele, florile se culeg timp de 3 luni pe an şi nu sunt deloc pretenţioase. Gălbenelele au mare căutare în ţară, atât în producţia de ceaiuri, cât şi de cosmetice, dar cerere mare vine şi din străinătate – principala piaţă de desfacere a cultivatorilor fiind în Germania.

Afacere cu gălbenele - Semănatul se face în luna martie

Gălbenelele se seamănă primavara devreme, în luna martie, la o distanţă de 50 de centimetri între rânduri, iar adâncimea este de 2-3 centimetri. Se dezvoltă bine pe toate tipurile de sol, chiar şi pe cele mlăştinoase, dar producţia de inflorescenţe este mai mare pe solurile mai fertile, afânate, cu umiditatea suficientă, care se încălzesc uşor. Pentru semănat se folosesc 6-8 kilograme de seminţe la hectar.

Micii fermieri preferă să achiziţioneze seminţele pentru gălbenele din Germania. Preţul este estimat la 600 de lei pentru un kilogram. După primul an fermierul nu mai are nevoie de seminţe pentru că le poate produce singur şi poate chiar să le vândă.

Pe suprafeţe mici, semănatul gălbenelelor se face manual, cu sapa, în cuiburi, la distanţă de 50 de centimetri între rânduri şi la 20 de centimetri între cuiburi pe rând, cu 2-3 seminţe la cuib.

Gălbenelele răsar după 6-12 zile de la semănat. După 20-25 zile de la răsărire apar butoni florali iar după 38-50 zile începe înfloritul, mai notează Agrointeligenţa.

Îndepărtarea sistematică a inflorescenţelor conditionează abundenţa înfloritului, care ia sfârşit odată cu perioada de vegetaţie. Imediat după ce plantele au răsărit, se execută prima praşilă între rânduri, spărgându-se crusta şi distrugându-se buruienile.

Praşilele mecanice între rânduri şi manuale pe rând se execută de câte ori este necesar în cursul perioadei de vegetaţie, mai ales după două-trei recoltări.

Afacere cu gălbenele - O plantă fără pretenţii

Gălbenelele nu sunt pretenţioase la temperatură. Seminţele germinează foarte bine la 20-30 grade Celsius, dar pot germina şi la temperaturi mai scăzute. Plantele sunt rezistente la îngheţuri trecătoare de -2 C, -4 grade Celsius.

Nici lipsa apei nu este o problemă pentru gălbenele, dar trebuie avut în vedere că în anii cu precipitaţii reduse şi pe soluri cu textura uşoară slab aprovizionată cu apă, fermierul trebuie să ia măsuri pentru irigare.

Fertilizarea se face cu azot şi potasiu în combinaţie S-a constatat că gălbenelele reacţionează pozitiv la aplicarea îngrăşămintelor. Aplicate separat în cadrul agrofonfului îngrăşămintele cu azot şi potasiu nu au asigurat sporuri semnificative de producţie. În schimb, administrarea în combinaţie a 45 kg azot/ha şi 45 kg potasiu/ha a contribuit la obţinerea unui spor de 3 – 4 g/ha inflorescenţe uscate, mai arată Agrointeligenţa.

Îngrăşămintele cu fosfor în doze progresive de la 0 la 80 kg P2O5 au avut o influenţă pozitivă asupra producţiei. Sporul cel mai mare, de 5 – 6 g/ha s-a obţinut la doza maximă de 80 kg P2O5/ha pe agrofondul N45K45. Se recomandă ca administrarea îngrăşămintelor minerale să se facă în următoarele doze: P2O5 60-80 kg/ha, N 45 kg/ha şi K2O 45 kg/ha.

Îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu se aplică toamna, sub arătură iar cele cu azot, primăvara devreme. Administrarea gunoiului de grajd în cantitate de 30-40 t/ha sporeşte considerabil producţia de inflorescenţe.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite