Cronicile Festivalului NETA. Abuzuri în chip şi fel

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Există critici literari şi nu puţini care susţin că trei sunt marii romancieri ai secolului al XX lea: francezul Marcel Proust, fără de care nu ar putea fi imaginat romanul contemporan şi evoluţiile lui extrem contemporane, irlandezul James Joyce şi austriacul Robert Musil.

În privinţa lui Musil, sau mai corect spus în ceea ce priveşte amplitudinea creaţiei sale,  lucrurile sunt ceva mai complicate. Aceasta fiindcă prea adesea ne mulţumim a-l socoti drept autorul unei singure scrieri importante. E vorba, desigur, despre Omul fără însuşiri. Lucrurile nu stau chiar aşa, iar cei ce i-au citit Rătăcirile elevului Torless, roman de tinereţe, început pe vremea când scriitorul nu avea decât 22 de ani, nu împărtăşesc nicidecum această opinie. Cu toate că e vorba despre o scriere aparent simplă, cu adolescenţi ce se cred bărbaţi, care se adresează unul altuia pe numele de familie, care îşi suspendă bunătatea şi înţelegerea spre a-şi teroriza colegii aflaţi într-o situaţie dificilă pe care o exploatează cu o răutate greu imaginabilă. Situaţie pe care unul dintre aceştia, tânărul Torless nu o poate contracara decât prin ingenuitate şi uimire. Motiv pentru care va trebui să plătească cu excluderea din angrenaj.

Pentru Branko Brezovec, semnatarul adaptării scenice şi al regiei spectacolului Confuzii, coprodus de Festivalul Eurokaz şi Academia de Artă Dramatică „Domino” din Zagreb, Rătăcirile elevului Törless reprezintă cel mai bun roman al lui Musil. Spectacolul de acum ar fi, în mod declarat, doar una dintre modalităţile posibile de înscenare parţială a scrierii în cauză, Branko Brezovec având în plan o revenire asupra romanului astfel concepută încât să concentreze multiplele fire narative din aceasta. Cu o durată greu de aproximat în momentul de faţă.

Chiar şi această primă concretizare a pasiunii regizorului pentru romanul lui Musil mi se pare a fi una extrem de ambiţioasă, poate chiar excesiv de ambiţioasă, depăşind cu mult cadrele produsului epic iniţial. Forţat de pe acum dincolo de marginile iertate. Fiecare dintre elevii şcolii militare în care se petrec întâmplările e supus unui proces de confuzionare supra-dilatat în spectacol, proces din cauza impactului dur cu regulile stricte ale instituţiei., dar şi cu modul în care tinerii în cauză şi le asumă.  Mai ales din pricina felului în care înţeleg ei raporturile interpersonale. Interesul regizorului nu se concentrează în mod deosebit asupra rătăcirilor (confuziei) lui Törless (interpretat de Romano Nikolic), aşa cum poate ne-am fi aşteptat sub impactul titlului scrierii lui Robert Musil. Presupusul delict sexual al acestuia e şi el exploatat în spectacol, la un mod hai să-i zicem impudic sau naturalist, rezervându-i-se însă planul secund.  Interesul se focalizează mult mai puternic asupra faptelor, frământărilor şi trăirilor devastatoare ale elevului Basini (Hrvojka Begovič) prins de colegi în flagrant delict de furt. O abatere de la norme care nu e făcută cunoscută, aşa cum ar cere regulile, conducerii Academiei, ci ascunsă spre a fi folosită ca armă de şantaj, de agresiune, de teroare asupra adolescentului. Care e, în final, e sfătuit de Törless să îi mărturisească directorului şcolii (Ognen Drangovski) întâmplarea şi nedoritele-i consecinţe. Ancheta care se declanşează îl găseşte drept unic vinovat pe mult prea sensibilul Törless a cărui mamă (Suzana Brezovec) e obligată să îşi retragă fiul de la şcoala cu pricina.

image

Psihologia fiecărui personaj e obsedant analizată, disecată în spectacol cu o cruzime aproape sadică. Poate tocmai de aceea fiecare dintre falşii eroi ai spectacolului e plasat pe câte o masă asemănătoare celor folosite pentru disecţii.  Intimitatea lui Basini e supusă unei atenţii speciale, concretizată printr-un asalt neiertător, o veritabilă agresiune asupra intimităţii acestuia.

Deşi durează nu mai mult de 80 de minute, spectacolul e conceput în două părţi cu individualitate ideatică şi stilistică clar delimitate. Părţi nedespărţite de pauze, aflate într-o relaţie aproximativă, când nu e vorba de redundanţă. Fiecare dintre aceste părţi are suportul ei muzical propriu, ales în absenţa oricărei griji pentru complementaritate stilistică.

image

Prima parte e neîntrerupt scăldată în acordurile Simfoniei a II a a lui Peteris Vasks pe care o ascultăm redată integral în spectacol. O plăcere în sine. În decursul ei, preţ de 39 de minute, nici mai mult, nici mai puţin, adică atât cât durează reprezentarea, e concentrată povestea propriu-zisă. În partea a doua ce se slujeşte drept suport muzical de scena finală a operei Siegfried de Wagner, registrul realist, oricum fragil din prima parte, e în totalitate suspendat, intenţia lui Branko Brezovec fiind aceea de a ne împărtăşi cât mai mult şi cu cât mai multe mijloace coşmarul acestuia. Analizat la modul freudian. Mijloacele în cauză sunt atât de multe, semnele de care se slujeşte montarea provin din atâtea surse încât spectatorului îi devine cum nu se poate mai dificil să le urmărească şi să le decodeze. Aşa încât el însuşi ajunge să fie supus unui act de terorism semiotico-regizoral,  să fie abuzat, să nu se simtă  din cale afară de confortabil.

Gesturile, vorbele, acţiunile actorilor (celor deja menţionaţi li se alătură Adrian Pezdirc, Domagoj Jankovič, dar şi Tihomir Milovac) aproape că se pierd în aliajul mediatic de pe scenă. O posibilă soluţie de clarificare a sensurilor ce îi scapă spectatorului obişnuit e repetarea vizionării. Asta dacă spectatorul în cauză socoteşte că oferta/propunerea merită efortul şi justifică interesul.


Festivalul EUROKAZ şi Academia de Artă Dramatică „Domino” din Zagreb- CONFUZII după RĂTĂCIRILE ELEVULUI TORLESS de Robert Musil;

Regia şi dramaturgia: Branko Brezovec;

Decorul şi selecţia filmelor: Tihomir Milovac;

Costumele: Irena Sušac;

Asistent de regie şi mişcare scenică: Natalija Manojlovič;

Asistent de regie şi videoproiecţii: Ivan Planinic;

Llighting design: Peter Stremecki;

Cu: Romano Nikolič, Hrvojka Begovič, Adrian Pezdirc, Domagoj Jankovič, Ognen Drangovski, Suzana Brezovec, Tihomir Milovac;

Data reprezentaţiei: 31 august 2015

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite