România Mare la centenar

România se pregăteşte pentru aniversarea unui secol de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Statul român are datoria de a proteja şi restaura patrimoniul cultural care, printre altele, aminteşte de evenimentele, şi personajele, care au făcut posibil actul Marii Uniri.

Motto: „Ceea ce am făcut la Florica aş vrea să facem şi în statul român” – Ionel Brătianu, 1909

În această ordine de idei am anunţat zilele trecute, în cadrul unei conferinţe de presă, că am decis să iniţiez demersurile pentru exercitarea dreptului de preemţiune al statului român pentru Ansamblul Conacului Brătianu – Vila „Florica”. Am putut lua această decizie pentru că anul acesta, în premieră, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale dispune de un fond destinat exercitării acestui drept, în valoare de 15 milioane de lei (10 milioane pentru patrimoniul imobil, 5 milioane pentru cel mobil). Este un început, în ceea ce priveşte suma destinată achiziţionării de valori culturale care aparţin patrimoniului naţional. 

De ce am ales să începem cu „Vila Florica”? Înainte de a fi membri ai Partidului Naţional Liberal, politicieni, Brătienii au fost oameni de stat, în adevăratul înţeles al expresiei, iar conacul din Ştefăneşti este locul în care au fost luate, sau cel puţin discutate, unele dintre cele mai importante decizii din istoria noastră, precum obţinerea independenţei de stat în 1877, sau cele referitoare la Primul Război Mondial, ce au dus la făurirea Marii Uniri din 1918.

Prima atestare a locuinţei de la Florica datează din 1829, când aceasta avea numai patru încăperi. Apoi, în 1858, pe partea de moşie moştenită de la tatăl său, dintr-o casă cu patru camere Ion C. Brătianu a construit un adevărat conac. Chiar dacă îndatoririle politice l-au obligat să-şi petreacă tot mai mult timp la Bucureşti, sufletul i-a rămas la Florica, despre care mărturisea în 1887:

„Ce m-aş fi făcut eu fără Florica? Aici mi-am găsit totdeauna sănătatea şi puterea trupească şi sufletească”.

Fiul său, Ionel Brătianu, a dus mai departe dragostea tatălui său pentru Florica şi a extins domeniul. Importanţa istorică a acestui domeniu o regăsim într-un răspuns pe care Ionel Brătianu l-a dat unei interpelări din 1909: 

„S-a schimbat casa de cum mi-a lăsat-o tatăl meu, după cum şi-a schimbat tatăl meu casa de cum i-o lăsase moşul meu. Moşul meu a lăsat o casă cu o pivniţă şi patru camere. Tatăl meu a mai adăugat opt camere. La rândul meu am mai adăugat şi eu şi sper ca şi generaţiile viitoare, pentru dragostea ce o au pentru Florica, vor mai adăuga şi ele ceva... Ceea ce am făcut la Florica aş vrea să facem şi în statul român”.

Şi aşa a fost! Aşa cum fiecare generaţie a Brătienilor a extins domeniul Florica, aşa au făcut şi pentru statul român. De numele lui Ion C. Brătianu se leagă Războiul de Independenţă, iar de cel al fiului său, intrarea în Primul Război Mondial, Marea Unire şi reformele ce au urmat. 

În prezent, Ansamblul Conacului Brătianu este format din Vila „Florica”, Capela funerară Naşterea Sf. Ioan Botezătorul (în care sunt înmormântaţi majoritatea membrilor familiei Brătianu), clădiri anexe, parc, şi terenul aferent acestora. Am citit în presă declaraţii ale actualilor proprietari, cărora domeniul le-a fost retrocedat în 2013, în care îşi manifestau dorinţa ca Ansamblul să revină în proprietatea statului. Îmi doresc acelaşi lucru şi îmi pun speranţa că îl vom reuşi. Ansamblul de la Ştefăneşti poate deveni un punct de referinţă pentru iubitorii de cultură şi de istorie.  

Nu este singura decizie legată de Jubileul Marii Uniri. Şi Crucea de pe Caraiman, care aminteşte de jertfa soldaţilor români din Primul Război Mondial, jertfă pe care s-a făurit România Mare, a intrat într-un amplu proces de renovare.  

Cred că, atunci când vorbim despre moştenirea istorică şi culturală a naţiunii române, sau despre viitorul acesteia, trebuie să trecem peste simpatiile politice şi să ne unim forţele. Războiul româno-român ce a divizat în ultimii ani societatea noastră trebuie să înceteze, iar această decizie poate fi un început. Doar astfel vom putea construi, împreună, viitorul pe care ni-l dorim.