Oana Bogdan, secretar de stat în Ministerul Culturii, şi-a depus mandatul

Oana Bogdan

Arhitectul Oana Bogdan, secretar de stat în Ministerul Culturii, şi-a depus mandatul, care s-a încheiat luni, după şase luni, transmite News.ro.

Ea a transmis un raport de activitate, iar între realizările cuprinse aici se numără aprobarea Tezelor Patrimoniului, înregistrarea a 2.204 documente care au primit rezoluţie, depunerea oficială, la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO, a dosarului de înscriere a Peisajului cultural minier Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial, şi reluarea demersurilor necesare înscrierii Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu Jiu în aceeaşi listă. Ea a făcut, de asemenea, o listă a priorităţilor pentru perioada următoare.

Arhitectul Oana Bogdan a transmis o scrisoare în numele echipei din care mai fac parte Adrian Buta, Adrian-Florin Bălteanu, Klaus Birthler, Adrian Crăciunescu, Lucia Ana Leca, Anca-Raluca Majaru, Ioana Tudora, Emil Ioani, Sorana Olaru Zăinescu şi Eugen Vaida.

”Azi ne-am incheiat mandatul la Ministerul Culturii, la cererea noastră”, a transmis arhitectul.

Oana Bogdan a menţionat că mandatul de mai puţin de şase luni a cuprins gestiunea activităţii Ministerului Culturii în domeniul patrimoniului cultural naţional, exceptând aspectele ce ţin de funcţionarea Direcţiilor pentru Cultură, serviciile deconcentrate ale Ministerului Culturii.

”Am realizat faptul că, în mare parte, activitatea Direcţiilor pentru Cultură (Judeţene şi cea a Municipiului Bucureşti) este concentrată în domeniul patrimoniului cultural. Ori, din perspectiva culturii ca fundament al unei societăţi şi a patrimoniului cultural ca bază a identităţii naţionale, Direcţiile pentru Cultură sunt vitale gestionării moderne a patrimoniului cultural naţional, aflat în pericol. Ne încheiem mandatul cu certitudinea că Direcţiile pentru Cultură trebuie revitalizate pentru a deveni adevăraţi sateliţi ai Ministerului Culturii în teritoriu, ridicând astfel nivelul de implicare în domeniul culturii pe întreg teritoriul României. Aşadar, am interacţionat cu Direcţiile pentru Cultură mai mult decât ne-a propus mandatul iniţial, dar am făcut-o cu convingerea că patrimoniul cultural naţional nu poate fi salvat decât printr-o abordare sistemică, integrată”, a transmis, luni seară, Oana Bogdan.

Ea a făcut referire şi la aprobarea Tezelor Codului Patrimoniului Cultural prin Hotărâre de Guvern şi noile capitole inserate, în special, ”peisajul cultural”.

”Din punct de vedere economic, beneficiile financiare pe care un patrimoniu cultural bine dezvoltat şi evidenţiat le aduce unei comunităţi (prin, de exemplu, veniturile din turism) sunt evidente şi uşor de urmărit la vecinii noştri europeni. Însă patrimoniul cultural este vital pentru dezvoltarea economică a României şi dintr-un alt punct de vedere, poate mai important: creează un sentiment de apartenenţă şi coeziune socială care este esenţial pentru formarea unui spirit civic şi antreprenorial şi pentru o societate activă în procesul de guvernare”, a mai scris Oana Bogdan.

Neglijarea patrimoniului cultural naţional duce la pierderea tradiţiilor şi identităţii culturale, consecinţa directă fiind o deconectare socială ce împiedică dezvoltarea normală a unei comunităţi, a mai precizat ea. ”Atât Guvernul, cât şi autorităţile locale, trebuie să asigure politici publice şi infrastructura care protejează patrimoniul cultural şi să creeze conexiuni între decidenţii politici, mediul de afaceri şi antreprenorii locali, pentru ca aceştia să protejeze şi să pună în valoare patrimoniul cultural într-o manieră sustenabilă şi profitabilă pentru toate părţile implicate”.

”în cele 122 de zile lucrătoare ale mandatului, am înregistrat 2.204 documente (25 bibliorafturi/cca. 85 GB de scan-uri), care ulterior au primit rezoluţie, care au fost semnate şi pe care s-au aplicat peste 3.000 de ştampile. Tot în acest timp, am răspuns la peste 1.700 de apeluri primite la Secretariatul Cabinetului, am dedicat, în medie, 5 ore pe zi şedinţelor, întâlnirilor, audienţelor sau grupurilor de lucru, şi am făcut tot posibilul să răspundem la cele peste 8.500 de scrisori, petiţii, solicitări sau informări primite pe adresele noastre de e-mail”, a încheiat fostul secretar de stat.

În raportul său de activitate sunt menţionate, între altele: întărirea capacităţii administrative a Direcţiilor pentru Cultură, servicii publice deconcentrate ale MC, în detrimentul înglobării totale sau a unor părţi din acestea în cadrul Consiliilor Judeţene; în ceea ce priveşte muzeele naţionale, au fost identificate lipsa unui buget de investiţii, problema achiziţiilor de bunuri culturale mobile pentru îmbogăţirea colecţiilor permanente, inventarierea, clasarea şi digitizarea bunurilor din patrimoniul instituţiilor, costurile de funcţionare mari, comparativ cu veniturile muzeelor şi bugetele alocate; a fost dezvoltat un instrument propriu de urmărire digitizată a documentaţiilor depuse spre avizare şi eficientizarea funcţionării comisiilor de specialitate din minister. Depunerea oficială, la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO, a dosarului de înscriere al Peisajul cultural minier Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial este o altă realizare a mandatului său.

În anul 2016, Institutul Naţional al Patrimoniului a reluat demersurile necesare înscrierii Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu Jiu în Lista Patrimoniului Mondial, dosar retras în 2015, în urma recomandării de neînscriere venite din partea ICOMOS. Dosarul a fost modificat, au avut loc mai multe întâlniri cu autorităţile din Târgu Jiu, iar Oana Bogdan spune că prioritatea, în aces caz, o reprezintă reluarea proiectului de revitalizare şi protejare a ansamblului monumental Calea Eroilor într­un mod coerent şi concertat.

Tot anul trecut, Ministerul Culturii şi-­a propus iniţierea unui proiect­ pilot de bună practică în gestiunea unui patrimoniu de importanţă mondială periclitat. Zona de acţiune vizată a fost oraşul Sighişoara şi contextul său imediat, pe o rază de aproximativ 30 de km ­ limita constituită de satele Viscri (UNESCO), Criţ, Meşendorf, Saschiz (UNESCO), Daia, Criş, Mălâncrav, Copşa Mare, Biertan (UNESCO), Cund, Prod, Archita şi Roadeş. Proiectul­ pilot are ca scop principal abordarea integrată a sitului UNESCO şi a zonei de protecţie aferente, zonă de protecţie constituită pe principii de peisaj şi coerenţă teritorială, nu pe criterii simple, administrative.

În perioada 2014-­2020, Ministerul Culturii va beneficia de finanţare nerambursabilă, prin proiectul integrat E­cultura, în vederea digitizării a 750.000 de documente. Totodată, MC doreşte gestionarea proiectului România Creativă ce sprijină dezvoltarea antreprenoriatului creativ.

În plus, printre priorităţile pentru perioada următoare - se mai arată în raport - se află reducerea costurilor de funcţionare a muzeelor, reabilitarea a zece centre istorice, continuarea Programului Naţional Limes şi modificarea legii achiziţiilor publice. Continuarea demersului de preluare în administrarea ministerului a Muzeului Mineritului de la Roşia Montană este o altă prioritate pe care o vede secretarul de stat pentru viitor. Acestora sunt adăugate aprobarea Strategiei pentru cultură şi patrimoniu naţional 2016­-2020 şi susţinerea conceptului de peisaj cultural în Codul Patrimoniului Cultural şi Codul amenajării teritoriului, urbanismului si construcţiilor.

Oana Bogdan mai susţine că transparenţa şi comunicarea trebuie să fie instrumente de lucru în sine.

Arhitectul Oana Bogdan a fost numit secretar de stat la Ministerul Culturii, potrivit deciziei prim-ministrului Dacian Cioloş, la jumătatea lunii iulie 2016. Ea a preluat atribuţiile lui Mihai Ghyka, care a cerut eliberarea din funcţia pe care o deţinea în cadrul ministerului la finalul lunii iunie a aceluiaşi an.