Pentru Ponta, despre „Revoluţia” Maghiară Antiromânească de la 1848

Domnul Victor Ponta a fost la Craiova unde a anunţat cu mare fast că proiectul său de politică externă este Reunirea cu Republica Moldova. La doar câteva zile după se duce în centrul României şi comemorează alături de extremiştii unguri înfrângea trupelor maghiare antiromâneşti din Ardeal.

În primul rând trebuie ştiut foarte clar că în Ardeal la 1848 a fost un război civil între două tabere principale: cea maghiară şi cea română. Contextul a făcut ca cea română să aibă alături şi conducerea imperială austriacă.

Maghiarimea a încercat să profite de situaţia existentă în Europa din acele vremuri şi să alipească prin forţă Transilvania la Ungaria.

Maghiarii şi-au propus să facă un Ardeal fără de români.   Singura naţiune din Ardeal era cea maghiară în viziunea lor.

De aici a început o politică clar îndreptată împotriva românilor ardeleni, care au văzut ca singură protecţie în acel moment alianţa cu puterea centrală austriacă.

Armata maghiară organizată a luat măsuri îndreptate împotriva românilor ce se împotriveau(prin măsuri a se înţelege mai ales asasinate). 

Pe 29 mai 1848 Dieta de la Cluj proclamă Unirea Ardealului cu Ungaria. Din 300 de reprezentanţi ai Dietei doar 3 erau români.

Ungurii doreau crearea unei naţiuni civice după model francez cu o limbă impusă unică: cea maghiară.

În fruntea armatei improvizate române a fost Avram Iancu.

În septembrie 1848, la Blaj, românii au decis să lupte împotriva maghiarilor alături de austrieci, singura şansa de a salva identitatea românească din Ardeal.

Până la final a fost vorba de un război care pe care extrem de violent dar pornit de la politica antiromânească(noi avem scuza că nu am fost primii).

Deci ghilimelele de la cuvântul revoluţie sunt cele corecte deoarece a fost un război civil şi un masacru îndreptat împotriva poporului român.

Acum ce o mai fi în capul politicienilor români nici măcar Dumnezeu nu mai ştie. Cu siguranţă că prin asta nu a câştigat nici respectul maghiarilor şi nici pe cel al românilor. Nu ştiu de ce trăiesc eu cu impresia că toţi oamenii aceştia sunt ca într-o bulă, total rupţi de ce se întâmplă în popor. Ba mai mult, au uitat că în aceşti 20 de ani ne-am mai deşteptat şi noi şi nu mai suntem chiar o masă de tâmpiţi.

Un politician român respectabil nu avea ce să caute lângă extremiştii maghiari(aici nu vorbesc de UDMR). E ca şi cum ai încerca legitimarea  tentativelor maghiare de a schimba ordinea constituţională din România. 

Dualitatea pentru voturi nu aduce respect din partea nici uneia din părţi. Să te declari unionist dar apoi să susţinii extremismul maghiar este pură nebunie. Există o oarecare incompatibilitate între cele două. 

Putea să aleagă scumpul nostru politician o altă sărbătoare cu o mai mică simbolistică... cine ştie, poate 1 decembrie?