Dezbatere „Historia“, la Adevărul Live: SUA şi Rusia, în cele mai proaste relaţii. Începe războiul global?
0
După anexarea Crimeei de către Rusia, relaţiile dintre Moscova şi Washington au continuat să se deterioreze rapid pe fondul crizei din Siria. După suspendarea oricăror negocieri pentru soluţionarea situaţiei din Siria, Rusia a anunţat că îşi va transforma instalaţiile portuare din Tartus (nord-vestul Siriei) într-o bază navală permanentă şi vrea să obţină acces la o bază aeriană din Egipt.
În Siria, Rusia dispune deja de la sfârşitul lunii august 2015 de o bază aeriană la Hmeimim, în provincia Latakia. Anunţul vine după ce armata rusă a desfăşurat pentru prima dată un sistem de rachete S-300 la baza sa navală de la Tartus. De altfel, Moscova a avertizat Washingtonul să nu intervină militar împotriva forţelor care îl susţin pe preşedintele Bashar al-Assad, ameninţând că va riposte la orice potenţial atac aerian.
Săptămăna trecută, Rusia a anunţat suspendarea acordului nuclear şi de cercetare în domeniul energiei dintre Rusia şi Statele Unite, drept contramăsură faţă de sancţiunile economice internaţionale impuse de americani pentru anexarea Crimeei şi finanţarea insurgenţei pro-ruse din estul Ucrainei.
Lumea se apropie „periculos de zona roşie“, a avertizat şi ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, în contextul amplificării tensiunilor dintre Moscova şi Washington pe fondul conflictului din Siria. „Avem tensiuni în relaţiile dintre Rusia şi Statele Unite. Încrederea reciprocă a intrat în colaps. Mi-am exprimat de multe ori opinia pe acest subiect: «trebuie reluat dialogul la toate capitolele, mai ales cel nuclear şi să nu rămânem blocaţi în problemele regionale»“, a spus Mihail Gorbaciov.
La toate acestea se adaugă acuzaţiile tot mai vehemente ale unor lideri de la Washington privind implicarea Rusiei în procesul electoral din SUA.
Care este riscul unei confruntări între SUA şi Rusia în Siria? Cum poate fi detensionată criza din Siria? Ce planuri are Vladimir Putin? La aceste întrebări, dar şi la multe altele, vor răspunde Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, generalul (r) Alexandru Grumaz şi Ciprian Plăiaşu, editor „Historia”, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia”, moderată de Ion M. Ioniţă, şi transmisă de adevarul.ro.
Principalele declaraţii:
Cristian Diaconescu: Este o situaţie periculoasă, determinată de absenţa unei relaţii strategice care funcţiona, în perioada Războiului Rece, între Moscova şi Washington. Înainte de 1989, escaladarea conflictelor între cele două blocuri avea un ritm mult mai lent, iar momentul stopării agresivităţii era oarecum predictibilă: ambele părţi se opreau, la un moment dat. În acest moment apar acuzaţiila adresa Moscovei în ceea ce priveşte comiterea unor crime de război, acuzaţii ce vin inclusiv din zone politice foarte înalte (secretarul de stat John Kerry, preşedintele francez Francois Hollande). Drept urmare, Vladimir Putin şi-a anulat o vizită oficială în Franţa, ceea ce în limbaj diplomatic este extrem de grav.
Din această perspectivă au apărut şi acuzaţii ciudate, de tipul intervenţiei în campania electorală a Partidului Democrat din Statele Unite. Pentru americani, votul e ceva extrem de serios. Ei cred enorm în procesul electoral ca şi element al democraţiei. O intervenţie rusă este absolut inacceptabilă. Avem o Federaţie Rusă care joacă la mai multe mese politice, care doreşte să fie considerată un actor global, şi nu numai unul regional. Iar pe de altă parte, este vorba de un stat care nu are niciun fel de problemă în a folosi mijloace militare în scopuri politice. Situaţia pare periculoasă mai ales prin impredictibilitatea ei.
Alexandru Grumaz: Cancelariile occidentale nu au înţeles că valorile democratice şi ceea ce apreciem noi, ca membri NATO şi UE, nu se pupă cu obiectivele strategice ale Moscovei. Rusia încearcă să-şi refacă fostul imperiu. La ultima reuniune de la New York, Obama a spus că vrea să-şi refacă imperiul prin forţă. În Siria, s-a ajuns ca o decizie privind guvernul Assad să nu se poată lua fără Rusia. În Europa, suntem într-o situaţie ciudată: unde este linia de apărare a NATO la ora actuală? Între Germania şi Italia. Nu ar trebui să o mutăm între Polonia şi România? Asta este esenţial, să ştiu unde mă apăr! Logic, linia de demarcaţie trebuie să fie pe axa Polonia-România.
În România, de armată nu se mai ocupă nimeni. Am făcut licitaţia pentru fregate, dar contractul nu a mai fost finalizat. Avem un submarin bun de poze. Direcţia Marea Neagră e una strategică. Suntem o ţară cu litoral, cu Deltă. Cu ce le apărăm? Avem nevoie de sisteme de descoperire a submarinelor. Trebuie să ne pregătim noi, în primul rând, de confruntare. Cu ce luăm măsuri de protecţie a populaţiei?
Din punct de vedere militar, America e net superioară Rusiei. SUA au început să-şi reconstruiască capacităţile nucleare abia acum, printr-un program derulat între 2015 şi 2025, care vizează refacerea forţelor nucleare americane cu aproximativ 325 de miliarde de dolari. Asta înseamnă refacerea submarinelor care sunt din anii '60, o să apară noul tip de bombardier, sunt modernizate rachetele.
Cristian Diaconescu: Ce vrea Rusia din tot acest joc? Sunt două lucruri pe care ei le urmăresc, din punct de vedere politic şi juridic. În primul rând, doresc ca la nivel global să nu existe organizaţii care în domeniul securităţii să aibă preemţiune. Cum e Alianţa Nord-Atlantică, spre exemplu. Ei doresc ca Federaţia Rusă să fie recunoscută juridic ca fiind parte a deciziei, inclusiv în Alianţa Nord-Atlantică. Nu se poate transforma NATO în OSCE. Al doilea element extrem de preocupant este revenirea la zonă buffer în Europa de Est, o zonă tampon pe care o consideră utilă, pentru că vrea să iasă din acest sentiment artificial, dar bine vândut în opinia publică rusă, şi anume că Federaţia Rusă e încercuită de Alianţa Nord-Atlantică, care încearcă să anclaveze, din punct de vedere militar, această ţară. Intrarea într-o zonă de negociere ar însemna că părţile şi-ar recunoaşte reciproc sferele de influenţă.
Alexandru Grumaz: Un proces foarte interesant la ora actuală este că ruşii vor să extragă Turcia din NATO şi să o introducă în comunitatea asiatică. Toţi militarii turci care au făcut studii în SUA, Anglia, Franţa nu mai ocupă funcţii importante în cadrul armatei. Turcia are interese în sud, în Siria, şi în ceea ce priveşte comunitatea kurdă, să nu se refacă acea zonă. Acest lucru nu se poate face fără ajutorul ruşilor care se află acolo.
Se încarcă comentariile...
