LIVE, ora 11.00, dezbatere „Historia”: 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial

27 august 1916, ora 15. Traficul a încetat de-a lungul frontierei româno-austro-ungare. România a blocat drumurile ce duc spre frontieră. Grănicerii imperiali austro-ungari se grăbesc să raporteze: ceva se întâmplă dincolo de graniţă, iar trupele române urmau, mai mult ca sigur, să atace de-a lungul frontierei.

La ora 21, ambasadorul român la Viena, Eduard Mavrocordat, a înmânat ministrului austro-ungar de Externe, contele Burian István, declaraţia de război.

În urma unui ultimatum, „acum ori niciodată”, România intră efectiv în Primul Război Mondial de partea Antantei, în entuziasmul celei mai mari părţi a populaţiei. Dacă pentru austro-ungari vestea nu a fost neaşteptată, nu se poate spune acelaşi lucru despre împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei. La auzul veştii că România a intrat în război, Kaiserul era extrem de convins că a pierdut războiul. Cu gândul la eliberarea Transilvaniei, România se găsea într-un coşmar tactic al războiului purtat pe două fronturi. Pentru a face faţă acestei realităţi, Marele Stat Major definitivează, în iulie 1916, Planul de campanie–Ipoteza „Z”, care preciza că dezideratul principal al României era „întregirea neamului, cucerirea teritoriilor locuite de români, ce se găsesc astăzi înglobate în monarhia austro-ungară”. Planul prevedea desfăşurarea operaţiilor militare pe două fronturi: în nord şi nord-vest contra Austro-Ungariei şi în sud, în cazul unei acţiuni a Bulgariei, aliata Puterilor Centrale. România a mobilizat peste 800.000 de soldati şi ofiţeri, dar frontul pe care era dispusă armata română era unul foarte larg, întinzându-se pe aproape 1.500 km. Şi, ca şi cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, România mai depindea de o ofensivă a aliailor pe frontul de la Salonic, ce nu avea să se producă, dar şi de o colaborare – ce se anunţa din start dificilă – cu trupele ruse.

A fost România pregătită pentru o asemenea încleştare de forţe? A fost armata română pregătită să facă faţă acestui nou tip de conflict? La aceste întrebări, dar şi la multe altele, vor răspunde Dan Falcan, istoric, şi Florin Cristescu, profesor de istorie, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia”, moderată de Ciprian Stoleru, şi transmisă de adevarul.ro începând cu ora 11.00.