FOTO Româncele care au schimbat istoria: Maria Haret - prima arhitectă din lume, Sofia Ionescu Orezeanu - prima femeie neurochirurg
0
Au existat perioade lungi de timp în care femeile nu se puteau afirma în cadrul societăţii, iar contribuţia lor la dezvoltarea de orice fel era practic refuzată. Cu toate acestea, în istorie au rămas numele mai multor românce care au reuşit să revoluţioneze numeroase domenii.
Bucureştence care au schimbat lumea: prima femeie cu doctorat în drept, prima arhitectă şi prima femeie medic
În secolul al XIX-lea, rolul femeii în societate era aproape inexistent în afara spaţiului familiei şi al căminului, iar majoritatea profesiilor erau dominate de bărbaţi. A fost nevoie de câteva femei curajoase, vizionare şi ambiţioase, care să demonstreze lumii că performanţele se pot face şi purtând o rochie. Asemenea doamne s-au născut şi au trăit şi pe meleagurile Capitalei dâmboviţene.
Sarmiza Bilcescu a fost prima femeie din lume care a obţinut doctoratul în drept, la Universitatea de la Sorbona, Maria Haret-Andreescu a fost declarată ca fiind prima femeie architect din lume, iar Maria Cutzarida a fost prima femeie care a practicat medicina în România.
Sisi, cel mai puternic brand al turismului din Banat
Bavareză de origine, Elisabeta Wittelsbach a fost una dintre cele mai iubite şi admirate figuri feminine ale Imperiului Austro-Ungar, din întreaga sa istorie. Deşi iubită şi admirată, Sisi nu a fost niciodată mulţumită de viaţa pe care trebuia să o ducă, fiind o femeie depresivă şi nefericită, extrem de sensibilă faţă de natură, fapt ce a şi legat-o definitiv de frumuseţea unor locuri precum Băile Herculane, Marila sau chiar Oraviţa.
Se naşte în Ajunul Crăciunului din anul 1837, la Munchen şi pe 24 aprilie 1854 se căsătoreşte cu verişorul său, Franz Josef, rege al Austriei şi împărat al Imperiului Habsburgic, după ce însuşi papa la acordă dispensa necesară pentru căsătorie. A fost înmormântată cu mari onoruri, la 17 septembrie 1898, la Viena, în Cripta Imperială.
Povestea celei mai mari bucătărese a românilor, Sanda Marin, autoarea celebrei colecţii de reţete "Carte de Bucate"
Puţin cunoscută şi subiect a nenumărate legende, mituri şi alte poveşti, Cecilia Maria Simionescu (1900-1961) este probabil cea mai mare bucătăreasă româncă din toate timpurile. Sub pseudonimul Sanda Marin a publicat volumul "Carte de Bucate", o lucrare care a "domnit" în bucătăriile româneşti peste 70 de ani.
Doar puterea cumulată a internetului şi a emisiunilor culinare de la televizor a reuşit să-i mai şteargă din autoritate. Despre femeia din spatele acestei cărţi s-a crezut în anii comunismului că este bărbat sau că este vorba despre un autor colectiv sau că "sandamarinul" este, de fapt, o ustensilă de gătit.
Raluca Ripan, prima femeie aleasă membru titular al Academiei Române
Raluca Ripan s-a născut în 27 iun. 1894 la Iaşi, însă şi-a desăvârşit cariera la Cluj-Napoca, unde a înfiinţat unul dintre cele mai importante institute ale oraşului. După ce a devenit, în 1948, prima femeie aleasă membru titular al Academiei Române, cercetătoarea a înfiinţat, în 1951, Institutul de Chimie al Filialei din Cluj a Academiei Române, aflat acum în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Raluca Ripa a murit în 5 decembrie 1972 la Cluj-Napoca.
Medicul beiuşean Marta Buteanu, prima femei cadru didactic universitar din România
S-a dăruit trup şi suflet profesiei de medic şi a avut doar note maxime de la începutul şcolii şi până la finalizare cursurilor de medicină. A fost prima femei cadru didactic universitar din România, devenind conferenţiar universitar la Universitatea de Medicină din Budapesta. A murit, însă, la doar 30 de ani, răpusă de gripa spaniolă.
A fost cea mai mică dintre cele trei fete ale familiei Buteanu din oraşul bihorean Beiuş. La vârsta de 9 ani şi-a pierdut mama, iar prin intermediul studiului a încercat să-şi distragă atenţia de la această mare pierdere.
După absolvirea celor patru clase, Marta Buteanu este prima fată din colegiul beiuşean care, în calitate de elevă particulară absolvă clasele superioare şi în 1905 susţine examenul de Bacalaureat. Este singura fată a cărei poză apare pe tabloul care i-a imortalizat pe absolvenţii anului 1905.
Femei de excepţie. Emilia Comişel, etnomuzicologul care şi-a dedicat viaţa folclorului românesc
Cercetător, etnomuzicolog şi profesor universitar, Emilia Comişel a cules, de-a lungul carierei, peste 9.000 de cântece folclorice şi a publicat numeroase articole şi cărţi prin care a făcut cunoscută valoarea folclorului muzical românesc, în ţară şi în străinătate.
Personalitate emblematică a etnomuzicologiei românesti din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea şi a învăţământului muzical universitar din ţara noastră, Emilia Comişel s-a născut pe 28 februarie 1913, în Ploieşti, unde şi-a început şi studiile muzicale, la vârsta de 7 ani, la vioară, împreună cu tatăl sau, cunoscutul profesor de muzică şi dirijor de cor, Gheorghe Comişel.
Povestea artistei Iulia Hălăucescu. „Doamna acuarelei româneşti” a pictat epopeea barajului de la Bicaz
Iulia Hălăucescu (Verşescu) s-a născut pe 31 martie 1924, în comuna Tarcău, din judeţul Neamţ, într-o familie cu vechi tradiţii preoţeşti. Studiile le-a făcut la Şcoala primară şi Liceul teoretic de fete (astăzi Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”) din Piatra Neamţ. Din 1943 a frecventat cursurile Facultăţii de Filozofie Bucureşti, pe care le-a absolvit în 1948, cu specializarea în estetică. În timpul studiilor a participat la orele libere de desen şi pictură ale lui R.Schweitzer-Cumpăna.
Povestea Sofiei Ionescu Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din lume
Deşi se pregătea pentru o carieră liniştită de medic internist la Fălticeni, Sofia Ionescu a devenit prima femeie neurochirurg din lume. În anul V de facultate, în 1944, Sofia Ionescu a făcut prima operaţie pe creier unui copil care fusese victima unui bombardament.
Sofia Ionescu Ogrezeanu s-a născut la 25 aprilie 1920, în Fălticeni, judeţul Suceava.
Fiica lui Constantin Ogrezeanu, casier la BNR Fălticeni, şi a Mariei, o refugiată din Bucovina, Sofia a urmat şcoala primară şi în oraşul natal, după care a făcut primele şase clase la Liceul de Fete Fălticeni şi ultimele două la şcoala Centrală de Fete „Marica Brâncoveanu” din Bucureşti.
Cum a ajuns prima iubită a lui Beethoven să locuiască la Timişoara
Prima iubire a unuia dintre cei mai mari compozitori din istorie, Ludwig van Beethoven, a locuit la Timişoara în 1823. Cu 35 de ani înainte de a ajunge în Banat, Jeanette von Grath era iubita celui care avea să devină o legendă a muzicii.
Povestea a fost descoperită de profesoara de muzică Luciana Ianculescu, după ce a studiat peste 80 de surse, a străbătut Austria, Germania şi Ungaria şi şi-a dedicat aproape cinci ani din viaţă pentru a aduce la iveală emoţionanta poveste a Jeanettei von Grath, prima iubită a lui Beethoven.
Beethoven s-a cunoascut cu Jeanette în oraşul său natal, Bonn, pe când amândoi aveau doar 17 ani. Compozitorul a fost fascinat de frumoasa femeie cu părul blond, ochi albaştri, cu maniere şi eleganţă, dar şi cu un magnestism aparte care a atras atenţia toate privirile bărbaţilor.
Femei de admirat în judeţul Olt: doamnele din neamul Brâncovenilor
Nu puţine sunt exemplele de femei din istoria ţării noastre în care acestea să nu fi uimit prin dârzenia şi încăpăţânarea cu care au ales să înfrunte vicisitudinile şi mentalităţile vremurilor. În judeţul Olt s-au remarcat în acest sens femeile dintr-o familie cu vechi rădăcini în istorie, şi ne referim aici la doamnele din neamul Brâncovenilor. Prin comportamentul lor, unele dintre aceste doamne merită menţionate, la fel şi faptele lor.
Când spunem „neamul Brâncovenilor” ne referim, în mod special, la Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu, două personalităţi ale istoriei care nu mai au nevoie de o prea mare prezentare.
Originari din zona comunei Brâncoveni, judeţul Olt, cei doi voievozi au avut drept soţii femei care s-au ridicat pe deplin la înălţimea celor alături de care au ales să înfrunte viaţa. Faptele lor alături de soţi – sau în lipsa acestora – au scos la iveală firi dârze şi o inteligenţă remarcabilă, despre care încă se vorbeşte.
Maria Teohari – prima femeie astronom din România, ignorată în oraşul natal
Doar muzeografii şi câţiva dintre intelectuali îşi mai aduc aminte în Giurgiu de Maria Teohari, prima femeie astronom din România. Într-o perioadă în care femeile erau privite cu scepticism în domeniul ştiinţific, Maria Teohari a reuşit prin muncă şi ingeniozitate să „demoleze” toate prejudecăţile.
Maria Teohari şi-a dedicat întreaga viaţă ştiinţei şi cercetărilor. S-a remarcat îndeosebi în domeniul astronomiei, cercetând, printre altele, petele solare şi cometa Halley.
Lipsa unui echipament corespunzător i-a afectat puternic vederea, fiind la un pas să orbească.
Nevoită să se retragă de la Observatorul Astronomic, urmează o carieră în învăţământ fiind profesoară de astronomie şi matematică la Liceul „Domniţa Ileana” din Bucureşti.
Luiza Zavloschi, prima femeie primar din România: „O româncă de excepţie“
După cum am mai scris cu diverse ocazii, Vasluiul poate fi considerat un adevărat pol al feminismului românesc. Pe o rază de 15 kilometri în jurul municipiului reşedinţă de judeţ s-au născut şi au activat personalităţi feminine, rele sau bune, dar toate fiind primele în domeniiile lor de activitate.
Printre femeile de succes pe care Vasluiul le-a dat de-a lungul istoriei amintim de Elena Cuza, prima Doamnă a României, Ioana Zizi Lambrinov, prima româncă dintr-o familie regală, Ana Pauker, prima sinistră femeie om politic din ţară şi personalitatea asupra căreia ne vom opri în acest articol, Luiza Zavloschi (1883-1967), prima femeie primar din România.
Femeile celebre ale Braşovului. Prima femeie medic din România, văduva care a construit un imperiu şi doamna care a luptat pentru eliberarea iobagilor
Prima femeie medic in România şi prima femeie profesor universitar este din Braşov. Elena Densuşianu-Puşcariu (1875-1966) a fost şi prima femei profesor la o clinic de oftalmologie din lume. S-a născut la Făgăraş şi a absolvit facultatea la Iaşi. S-a specializat apoi la Paris, iar în 1920 a revenit în ţară. A condus Clinicile de Oftalmologie din Iaşi şi Bucureşti şi a fost professor universitar.
Elena Densuşianu-Puşcariu a fost căsătorită cu Emil Puşcariu profesor de histologie la Facultatea de Medicină din Iaşi, creator al Institutului antirabic din Iaşi, politician şi artist plastic. Elena Densuşianu-Puşcariu a fost membră a Societăţilor de Oftalmologie din Anglia, Franţa şi Italia. A avut şi preocupări artistice, fiind şi scriitoare, artist plastic şi traducătoare.
Otilia Marchiş- sătmăreanca care s-a afirmat prin critica de artă
Colaboratoare la diverse periodice române, maghiare, franceze, americane, Otilia Marchiş a fost o publicistă ambiţioasă, pentru care ziaristica însemna neobosite exerciţii de digitaţie, pentru viitoarele sale proiecte literare. Sătmăreanca s-a afirmat mai ales în critica de artă, spre care se orientează încă din tinereţe, în epoca studiilor de la München.
Otilia Marchiş s-a născut pe 8 octombrie 1873, în localitatea Homorod, judeţul Satu-Mare şi s-a stins din viaţă pe 26 august 1951, la Budapesta. A fost fiica protopopului unit Gheorghe Marchiş şi a luliei.
Arethia Tătărăscu şi Ecaterina Teodoroiu, femeile de aur ale Gorjului
Arethia Tătărăscu şi Ecaterina Teodoroiu sunt femeile care au marcat istoria judeţului Gorj. Cele mai cunoscute opere de artă din România îşi leagă numele de Arethia Tătărăscu.
Arethia Tătărăscu, soţia unuia dintre cei mai remarcabili prim miniştri ai României, a schimbat soarta municipiului Târgu Jiu. Aceasta a fost preşedinta Ligii Femeilor Gorjene, care a finanţat lucrările la Ansamblul monumental «Calea Eroilor», care cuprinde cele mai cunoscute opere de artă din România: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana fără Sfârşit.
Scriitoarea Hortensia Papadat Bengescu a îngrijit răniţi în Primul Război Mondial, în Gara Focşani, ca soră de Cruce Roşie
Hortensia Papadat Bengescu s-a născut în 1876 în familia ofiţerului Dimitrie Bengescu şi a Zoei Ştefănescu, în localitatea Iveşti. În 1887 părinţii au înscris-o ca elevă internă la Institutul de domnişoare „Bolintineanu” din Bucureşti, pe care l-a absolvit după 7 ani.
Familia s-au opus continuării studiilor la Paris, iar viitoarea scriitoare a acceptat cererea în căsătorie a magistratului Nicolae Papadat şi s-a stabilit la Turnul Măgurele.
Buzoianca Margareta Sterian, unul dintre cei mai importanţi oameni de cultură ai secolului XX
Margareta Sterian a fost unul dintre marii artişti ai avangardei româneşti, lăsând o amprentă aparte în cultura românească din a doua jumătate a secolului XX. A pictat, a scris şi tradus cărţi din literatura universală. A lăsat moştenire culturii sute de picturi şi lucrări de grafică, numeroase volume de poezie şi proză dar şi o fundaţie care, din 1993, decernează premii pentru creaţie muzeografică şi plastică.
Face cursurile liceale la Bucureşti, la Liceul German, pe care îl absolvă în anul 1914. În această perioadă, îl are ca profesor de română pe Ioan Slavici. Studiază apoi pictura şi Istoria Artei la Academia Ranson, din Paris.
Irina Burnaia, prima femeie care a survolat Carpaţii
Teleormăneanca Irina Burnaia este prima femeie care a efectuat un zbor peste Carpaţi , prima femeie pilot acrobat din România şi prima femeie care a îndrăznit să efectueze zboruri internaţionale. A fost femeia care a bătut recorduri într-un domeniu care părea destinat numai bărbaţilor.
Numele său adevărat a fost Irina Cioc. S-a născut în 1909, în Teleorman, în satul Ciurari şi şi-a schimbat numele în Burnaia, după numele Câmpiei Burnasului, din locurile natale. Fiică a unor oameni înstăriţi din satul Ciurari, Irina a fost crescută şi educată la şcoli înalte, îndreptându-se către o carieră de avocat.
Elena Ghiba Birta a fost protectoarea tinerilor studioşi. Ea a donat 48.000 de florini pentru crearea unei fundaţii
Elena Ghiba Birta a fost o protectoare de seamă a învăţământului românesc din zona de vest a ţării. Elena Ghiba s-a născut în 1801, la Bichiş (Bekes), în familia parohului de la biserica ortodoxă neunită.
Mama sa era născută în localitatea Ineu. Numele de Birta a fost adăugat după căsătorie. Sub îngrijirea celor doi părinţi, micuţa Elena împreună cu ceilalţi fraţi, şi-a petrecut primii ani de viaţă în orizontul geografic liniştit şi plin de desfătare sufletească al localităţii natale.
Eliza Constantinescu, una din doamnele distinse şi energice ale societăţii severinene. Soţia primarului Severinului s-a implicat în activităţi caritabile
Grigore Constantinescu se trăgea dintr-o familie de boiernaşi din Baia de Aramă, unde s-a născut în anul 1855. Absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti, a îmbrăţişat cariera de avocat, pe care a practicat-o până la vârsta de 90 de ani, cu un an înainte de a se săvârşi din viaţă. Încă din tinereţe a intrat şi în politică, în Partidul Conservator, afirmându-se ca unul din fruntaşii vieţii politice mehedinţene.
Cariera excepţională i-a adus celebritatea. Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România, şcolită la Paris
Personalitate marcantă a lumii medicale româneşti, recunoscută şi pe plan internaţional pentru performanţele sale, Maria Cuţarida-Crătunescu, născută în micul târg de pe malul Borcei, a intrat în istorie. A făcut studii la Montpellier şi la Paris, rezultatele ei excepţionale fiind intens mediatizate în străinătate.
În oraşul natal, foarte puţini sunt cei care ştiu cine a fost. La fel se întâmplă şi cu alte nume ilustre care au făcut cinste Călăraşiului. Maria Cuţarida-Crătunescu s-a născut la 10 februarie 1857. A rămas în istorie prin efortul deosebit pe care l-a făcut prin înfiinţarea în Bucureşti a primelor creşe şi cămine pentru copii. În timpul primului război mondial a fost mobilizată ca medic primar.
Femeile care au făcut cinste bistriţenilor: de la cântăreaţa care a impresionat-o pe Regina Maria, la prima femeie studentă din România
Chiar dacă cele mai multe personalităţi care fac cinste judeţului Bistriţa-Năsăud sunt bărbaţii, au fost şi câteva femei care au făcut lucruri memorabile. Printre ele se numără şi cântăreaţa şi pictoriţa Ileana Antonu, care a impresionat-o pe Regina Maria cu frumuseţea ei sau Ana Botta, prima studentă din România.
Ileana Antonu s-a născut în Mărişelu, în anul 1890. La nici 15 ani se căsătoreşte cu Emil Chiffa, un funcţionar superior la o bancă din Bistriţa şi un apreciat ziarist, poet şi muzician.
Liniştea şi-o găseşte însă la 41 de ani în braţele colonelului Nicolae Anton, care conducea Inspectoratul de Jandarmi transilvănean şi căruia îi şi împrumută numele.
Trecutul a făcut-o celebră. Florica Măţău, scriitoarea care a evocat în unicul său roman drama deportării în Bărăgan
Născută în Banat, scriitoarea care s-a consacrat pe meleaguri ialomiţene a devenit cunoscută odată cu publicarea unicului său roman. O biografie în care descrie drama pe care a trăit-o în timpul deportării în Bărăgan, eveniment petrecut vara anului 1951.
Florica Măţău s-a născut în judeţul Timiş, în anul 1945. În noaptea de rusalii a anului 1951, alături de alte 398 de locanici ai comunei natale a fost urcată într-un tren de marfă.
La acest material au participat Cristian Franţ, Cezar Pădurariu, Remus Florescu, Claudiu Bonchiş, Dana Mihai, Florin Jbancă, Dinu Zară, Vali Silaghi, Bogdan Vladu, Simona Suciu, Adina Pop, Alin Ion, Borcea Ştefan, Iulian Bunilă, Elisabeth Bouleanu, Corina Macavei, Ionela Stănilă, Bianca Sara, Mădălin Sofronie, AnnaMaria Kozma, Claudia Untaru.
Pe aceeaşi temă:
Cum a ajuns prima iubită a lui Beethoven să locuiască la Timişoara
Se încarcă comentariile...
