Dezbatere Historia: Suleyman Magnificul, ce nu aţi văzut în film. Adevărata faţă a Roxelanei şi influenţa haremului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Care au fost relaţiile lui Suleyman cu Ţările Române, ce se întâmpla în haremul sultanului, care sunt falsurile istorice promovate în serialul „Suleyman Magnificul – sub domnia Iubirii” sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns, în cadrul dezbaterii Historia de la ora 11.00, antropologul Alexandru Bălăşescu şi istoricul Radu Dipratu.

Serialul Suleyman Magnificul – sub domnia Iubirii a cunoscut o popularitate foarte mare în România şi nu numai aici. Din acest motiv revista Historia a dedicat cel mai recent număr al său (care apare pe piaţă vineri, 13 decembrie) acestui personaj istoric. 

Dincolo de realităţile istorice – care stau, de fapt, la baza tuturor poveştilor şi scenariilor despre Suleyman şi Roxelana – există întrebarea de ce anume am ales să tratăm, cu seriozitate şi numeroase detalii (relaţiile cu Ţările Române, misterele haremului, adevărurile omise din film) , personalitatea sultanului rămas în istorie drept „Magnific”.

image

Foto

image

Oricât de inedită şi interesantă ar fi istoria perşilor, a sumerienilor, a aztecilor şi oricât de multe poveşti de alcov s-ar fi petrecut în lumea vikingilor, a hunilor sau la curtea basileilor de la Constantinopol, toate acestea pot fi dezvoltate, de regulă, în articole de mici dimensiuni într-o revistă care aduce mai cu seamă în prim-plan frânturi din istoria naţională. Aceasta ar fi fost, poate, şi soarta lui Suleyman, în absenţa unui serial care a făcut personajul cunoscut în România.

Aşadar, înainte de a acuza serialul că romanţează sau falsifică pe alocuri istoria, ar trebui să-l privim, poate, cu alţi ochi, recunoscători fiindu-i pentru şansa de a prezenta, într-un Dosar „Historia” şi într-o emisiune la Adevărul Live, o bucată de istorie extraordinar de captivantă din secolul al XVI-lea.

image

Marilor întrebări, precum care au fost relaţiile lui Suleyman cu Ţările Române, ce se întâmpla în harem, ce nu este adevărat în serial, de ce a reacţionat atât de dur autorităţile de la Istanbul, dar şi ce ar putea urma în următoarele episoade, au oferit răspunsuri antropologul Alexandru Bălăşescu, istoricul Radu Dipratu (foto dreapta), doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti, jurnalistul „Adevărul” Liviu Iolu, editorul „Historia” Ciprian Plăiaşu, într-o dezbatere moderată de Ion M. Ioniţă.

Süleyman I, supranumit Kânûnî („Legislatorul”), cunoscut în lumea creştină ca Soliman „Magnificul”, a fost unul dintre puţinii sultani otomani care a urcat pe tron fără vărsare de sânge, fiind unicul fiu supravieţuitor al lui Selim I. Domnia sa impresionantă (1520-1566) a marcat apogeul Imperiului Otoman. Soliman a fost atât beneficiarul cuceririlor străluciţilor săi înaintaşi, cât şi artizanul celui mai puternic stat din lume, în secolul al XVI-lea stăpânind teritorii însemnate pe trei continente. Sub conducerea măreţului sultan, Imperiul Otoman a atins extinderea teritorială maximă (cuceririle ulterioare nu vor fi decât efemere sau minore, precum Creta şi Cipru) şi s-a transformat într-un succesor veritabil al statului Bizantin; dar nu al vestigiului cucerit de Mahomed al II-lea, ci al Imperiului Roman de Răsărit de la apogeul său.

Dezbatere Historia: Suleyman Magnificul, ce nu aţi văzut în film. Adevărata faţă a Roxelanei şi influenţa haremului 


Citeşte şi:

VIDEO Serialul „Suleyman Magnificul”, la testul istoricilor: „Cadânele nu purtau haine de inspiraţie veneţiană”

Succesul telenovelei despre cel mai important sultan otoman îi face pe istorici să explice că între viaţa personajului ficţional şi cel real există diferenţe majore. „Suleyman Magnificul”, serialul despre cel mai important sultan al Imperiului Otoman, a tulburat Turcia, Orientul Mijlociu şi a devenit, în mai puţin de un an, un fenomen în toată zona balcanică, inclusiv în România.

Unde se află inima lui Suleyman Magnificul?

La finele lui septemrbie 2013 o echipă de cercetători maghiari va publica un raport privind locul unde s-ar putea afla inima unuia dintre cei mai faimoşi sultani otomani. Dar de ce este atât de important să se rezolve enigma?

Suleyman Magnificul, momeală pentru turiştii români

Câteva agenţii de turism profită de popularitatea serialului difuzat de Kanal D printre români şi lansează circuite de vacanţă incluzând obiective istorice din Istanbul

VIDEO Marmaris, iahting şi castelul ridicat de Suleyman

Vechiul castel otoman este în centrul atenţiei atât ziua, cât şi noaptea. Iar casele drapate cu tufe turcoaz, magazinele sofisticate, băile turceşti, centrele de spa, restaurantele unde se mănâncă bine şi sănătos, dar şi viaţa de noapte agitată completează peisajul…

Marea Neagră, botezată de înaintaşii lui Suleyman Magnificul

Grecii au alintat-o Pontos Eoxeinos – apa cea primitoare. Romanii i-au adaptat numele: Pontus Euxinos sau Marea Sciţiei. Otomanii au văzut-o altfel: Karadeniz, marea cea întunecată, Marea Neagră.

Moartea lui Suleyman Magnificul – un secret de stat

Timp de 46 de ani, între 1520-1566, Europa a privit cu groază cum Imperiul Otoman, condus de Suleyman I (pentru occidentali – Magnificul, pentru turci - Legiuitorul), înregistra victorie după victorie, ajungând pentru prima dată sub zidurile Vienei în 1529.

De ce are succes „Suleyman Magnificul“

RECORD Serialul-fenomen de la Kanal D a detronat din nou programele posturilor concurente, dovedind că telespectatorii preferă mai mult intrigile de la palatul turcesc decât reţetele de la „MasterChef“.

George Stanca, scriitor: Te văd, TVăd - Suleimania

„Am reuşit şi eu să văd cap - coadă un episod din serialul otoman  dedicat lui Suleiman... Mai ales că aveam  în memorie cartea  lui Vintilă Corbul şi Eugen Mircea Burada ”Roxelana şi Soliman”...Vă spun din capul  locului precum aş fi un bun turc... ce nu sunt : filmul este o misitificare a adevăriului istoric. Dibace. Căci , respectă adevărul. Nu şi realitatea”, notează scriitorul George Stanca, pe blogul său de pe adevarul.ro.

Haremul, de la mitul plăcerilor sexuale la regulile stricte din Palatul Sultanilor

Acest cuvânt, care în arabă înseamnă loc interzis, a ajuns să fie sinonim cu tot felul de imagini care fluctuează de la un paradis al păcerilor carnale, la o închisoare a femeilor ajunse pe mâna otomanilor sau a arabilor.  Ce este adevărat şi ce nu din poveştile fanteziste ţesute în jurul acestei instituţii, dar şi parte a locuinţelor musulmane, rămâne de văzut.

Suleyman Magnificul a fost cu adevărat un cuceritor sau un sultan de rând?

Soliman I (în turcă: Süleyman) a fost al zecelea sultan al Imperiului otoman şi a domnit între anii 1520-1566. Cu 46 de ani de domnie, este unul dintre suveranii care au ocupat tronul pentru o perioadă lungă de timp. În Orient acesta este cunoscut sub numele de Soliman Magnificul, dar şi ca Legislatoraul (în turcă: Kanuni), datorită implicării sale în finalizarea sistemului de legi al Imperiului Otoman.

Cum a cucerit Suleyman Magnificul insula Rhodos

Otomanii asediază pentru prima dată insula Rhodos în 1480, în timpul lui Mehmet al II-lea. Cavalerii Ioaniţi, care conduceau insula grecească de la sfârşitul secolului al XIII-lea, după pierderea Accrei, au reuşit atunci să facă faţă armatei otomane, dar ştiau că această victorie nu poate fi decât una temporară.

Roxelana lui Suleyman Magnificul, sclava care a condus Imperiul Otoman

Deşi conducerea Imperiului Otoman era clar dominată de bărbaţi, a existat o femeie în istoria sa care a sfidat această regulă, reuşind să îşi croiască drum în cercul sultanului şi ajungând să-l influenţeze decisiv. Această femeie se numea Roxelana.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite