Democraţia traducerilor
0Traducerea în UE este o afacere laborioasă şi costisitoare. Deci de ce să nu salvăm miliarde şi să facem din engleză limba oficială a Uniunii? Motive ar exista…
Preţul ar fi o pierdere a democraţiei şi a integrării, ca să nu mai vorbim că am avea o grămadă de francezi furioşi, scrie Presseurop.eu, preluând un articol al The Guardian. În engleză, “a billion euros” echivalează cu “mil milhoes de euros” în portugheză. “Billion” se traduce ca “milijarde” în croată, sau “miljard” în olandeză. Când francezii vorbesc despre “un billion”, se referă la ceea ce britanicii numesc un trilion. Oh, şi un “Billiarde” german este un “quadrillion” francez. O afacere complicată, deci. În plus, costisitoare. Comisia Europeană are trei “limbi procedurale” oficiale: germană, franceză şi engleză. Dar cu o Uniune ce se extinde şi 23 de limbi vorbite acum în statele membre, numărul traducătorilor a crescut de la 200-300 la 2 000-3 000. Se estimează că UE produce 1,76 milioane de pagini de traducere pe an, costând 300 de milioane de euro. De la 1 iulie, când Croaţia se alătură UE, se va adăuga încă o limbă.
În aceste vremuri austere, guvernele naţionale sunt dornice de a tăia din bugetul UE, unul din motivele pentru care un discurs recent al preşedintelui german a fost primit cu un asemenea entuziasm.
Într-un discurs centrat pe viitorul integrării europene, din februarie, Joachim Gauck a sugerat ca engleza să devină limba oficială a UE: “Trebuie să spunem că tinerii cresc cu engleza drept ‘lingua franca’. Totuşi, cred că nu ar trebui să lăsăm lucrurile la voia întâmplării când e vorba de integrare lingvistică”. Într-o anumită măsură, ar confirma o tendinţă ce deja se instalează. De la “big bang-ul” extinderii est europene din 2004, folosirea francezei a suferit un declin în timpul conferinţelor – iar gemana este zilele acestea o “limbă oficială” doar pe hârtie. Documentele din Parlamentul European sunt traduse doar în limbi relevante: nu există transpuneri despre politicile comune de pescuit în cehă, de exemplu.
Dar dacă statele membre nordice şi estice ar primi călduros engleza drept limbă oficială, sudul ar fi foarte furios. Unii diplomaţi francezi spun că engleza ar introduce pe furiş noţiuni “anglo-saxone” despre politici şi economie în elaborarea politicilor europene. În decembrie trecut, un jurnalist de la cotidianul francez Libération a boicotat o conferinţă de presă despre preşedinţia UE în Dublin pentru că era exclusiv în engleză. Dacă într-adevăr nu erau bani pentru traducători, a susţinut el pe blogul său, ar fi trebuit să se ţină în gaelică.
Ar exista şi obstacole legale. “A impune engleza ca limba oficială a Europei ar fi profund nedemocratic”, a spus Diego Marani, un romancier şi responsabil al Direcţiei Generală Interpretare la Comisia Europeană.
Departe de a face Europa mai integrată, ar putea face proiectul şi mai elitist. Cât despre soluţii alternative ? O propunere de a face din latină limba oficială este în mod trist o păcăleală de 1 Aprilie, dar un interpret crede că esperanto ar fi o “lingua franca” mai corectă decât engleza.
Europanto este o glumă, bineînţeles, dar poate să poarte un mesaj serios. A impune o limbă europeană comună poate fi o imposibilitate politică, dar nu putem spune că o astfel de limbă nu se va dezvolta natural până la urmă.