A murit Neagu Djuvara. Istoricul avea 101 ani

A murit Neagu Djuvara. Istoricul avea 101 ani

Neagu Djuvara a murit la 101 ani FOTO Mediafax / Radu Tuta

Istoricul şi filosoful Neagu Djuvara a murit joi, la vârsta de 101 ani, informează Televiziunea Română. Unul dintre cei mai expresivi urmaşi ai aristocraţiei româneşti, Djuvara a fost una dintre personalităţile postdecembriste care a vorbit cel mai mult, mai bine şi cu patos autentic despre România şi blazonul ei. Djuvara a fost internat la Centrul Medical Victor Babeş din Capitală, au confirmat surse apropiate familiei pentru „Adevărul”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Neagu Djuvara a trăit până la 101 ani. Ştiţi cum? „Unii îmbătrânim de tineri, alţii rămânem copilăroşi. Am văzut oameni tineri care, atunci când nu au mai avut scopuri, au îmbătrânit brusc“, povestea istoricul într-un interviu pentru Adevărul.  „Mă-ntrebi şi dumneata care e secretul longevităţii? Uite, îţi dau un răspuns autentic, afară de faptul că genele contează foarte mult. De la vârsta de 17 ani, când am ieşit de la internat, până acum, când am 100 de ani, în fiecare zi, dimineaţa şi seara, mă fricţionez avec le gant de crin (n.r. – cu mănuşa din păr de cal). Se plânge Gabriel Liiceanu că a încercat şi el şi n-a reuşit, şi-a însângerat spinarea. E făcută din păr de cal. Din coamă şi coadă de cal. Ai grijă că ustură teribil!“ 
 
Neagu Djuvara s-a născut pe 18 august 1916, la Bucureşti într-o familie de origine aromână din partea tatălui. Din partea mamei, originile au fost aristocrate: istoricul s-a tras din boieri vechi - Grădiştenii -, fiind astfel înrudit cu mari familii româneşti - Basarabii, Muşatinii, Brâncovenii, Cantacuzinii, Ghiculeştii.
   
Neagu Djuvara - un secol de istorie pe care l-a împărţit cu România
 

1. Neagu Djuvara s-a născut la Bucureşti pe 18 august 1916, la trei zile de la intrarea României în Primul Război Mondial.

2. Pe 25 octombrie 1917, când grupările bolşevice conduse de V.I. Lenin preluau controlul în Rusia, prin înlăturarea guvernului Al. Kerenski, Neagu Djuvara se afla la Sankt Petersburg. Avea un an şi două luni şi era refugiat. Tinca Grădişteanu, alături de cei doi fii ai săi, Răzvan şi Neagu, hotărâse să părăsească România aflată sub ocupaţie germană şi să plece în Franţa, via Rusia. Familia a fost reţinută o vreme în Capitala rusă din cauza unei confuzii produse de numele guvernantei eleveţience care îi însoţea – era acelaşi cu al unei spioane germane. Au ajuns în Franţa pe drumul cel lung: prin Finlanda, Suedia şi Anglia.

3. În 1937, an în care a obţinut licenţa în litere la Universitatea Sorbona, s-a căsătorit cu France, alături de care a avut o fiică, pe Domnica. Franceza a rămas, până la finalul vieţii, limba în care a iubit. 

4. În 1941, lupta în Al Doilea Război Mondial şi a participat la asedierea şi cucerirea Odesei – mai rămăseseră în picioare 92 de soldaţi, din aproximativ 3.000 cât porniseră la luptă.

5. În 1943 a intrat în Ministerul român de Externe. În dimineaţa zilei de 23 august 1944, când a avut loc lovitura de Palat, a fost trimis de către Mihai Antonescu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri condus de Ion Antonescu, la Stockholm. Misiunea sa era de a-i transmite ambasadorului român din Suedia că trebuie reluate negocierile privind ieşirea României din război cu ambsadoarea sovietică, Alexandra Kollontai. Lovitura de teatru de la Bucureşti avea să anuleze sensul misiunii sale. În timpul guvernului Sănătescu a fost numit secretar de legaţie la Stockholm, unde a rămas până în septembrie 1947.

6. Pe 20 septembrie 1947, lua trenul spre Paris, aceasta fiind calea firească pentru a ajunge la Bucureşti, unde fusese chemat din delegaţie. La Paris, a primit un mesaj de la mama sa, care îl sfătuia să nu se întoarcă în ţară. Începea lungul său exil. La Paris, a activat în mai multe organizaţii ale exilului românesc, printre care Comitetul Naţional Român.

7. În 1961, a plecat în Africa, în Republica Niger, care abia împlinise un an de la independenţa faţă de Franţa. A lucrat în calitate de consilier pe lângă preşedinţie şi a ajutat la organizarea Ministerului Afacerilor Externe. Concomitent, a deţinut şi un post de profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey. A rămas în Niger timp de 23 de ani, perioadă în care a fost martor la decolonizarea Africii şi la construcţia statelor naţionale independente.

8. În 1990, după Revoluţia română din decembrie ’89, s-a întors în România. În perioada 1991-1998 a fost profesor asociat la Universitatea din Bucureşti şi a fost numit membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol“ din Iaşi şi al Institutului de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti.

Interviu „Historia“ cu Neagu Djuvara, la împlinirea vârstei de 100 de ani

Imediat după căderea comunismului, Neagu Djuvara s-a întors în ţara asupra căreia comunismul şi-a lăsat pecetea, ”fierul roşu”. 
 
A scris mult în cei 26 de ani de când s-a reîntors în Bucureşti şi a mărturisit că lucrul la cărţi i-a răpit timp preţios, pentru că a fost mereu meticulos. La ”Civilizaţii şi tipare istorice", carte pentru care a primit premiul de istorie al Academiei Franceze în 1976, a lucrat aproape 20 de ani şi a scris-o  în Africa, vreme de şase ani.
 
Scriitorul a fost un susţinător al cercetărilor referitoare la istoria românilor, fiind preocupat, în special, de filosofia istoriei.
 
 
Acasă la Neagu Djuvara, eroul României chic
 
În 2016, jurnaliştii Adevărul au fost acasă la Neagu Djuvara, la scurt timp după ce istoricul împlinise 100 de ani. Au băut vin roşu, au mâncat ciocolată cu mentă şi au povestit despre toate. Citeşte AICI interviul complet.
 
Era copil atunci când calendarul iulian a fost înlocuit cu cel gregorian. Data de naştere din certificanul său de naştere e alta decât cea din buletin şi nimeni nu poate da vina pe funcţionarii de la Evidenţa Populaţiei.
 
Vestea centenarului său a fost mai răsunătoare decât vestea oricărei alte aniversări.
 
Neagu Djuvara a scris lucrări monumentale despre istoria României şi, chiar dacă n-ar trebui să însemne nimic aparte faptul că un istoric îşi face meseria exemplar, ei bine, cele mai mult dintre lucrările sale au fost scrise când boierul trecuse deja de 70 de ani. Abia venise în România după un exil cât comunismul românesc.
 
Neagu Djuvara era un nobil. Şi n-o dovedeşte doar arborele său genealogic, cu rădăcini de la Basarab I la Vlad Ţepeş sau Radu cel Frumos. O dovedeşte el, prin conduita sa. Când s-a întors în România lui Ion Iliescu, omul acesta a dat cea mai frumoasă dovadă de toleranţă: s-a împrietenit cu securistul pus să-l urmărească. 
 
Neagu Djuvara a fost membru de onoare al Institutului de Istorie ''A.D.Xenopol'' din Iaşi şi al Institutului de Istorie ''Nicolae Iorga'' din Bucureşti.
 
Un susţinător al cercetărilor referitoare la istoria românilor, preocupat, în special, de filosofia istoriei, Neagu Djuvara a scris 20 de volume, de specialitate şi memorii, între care se numără ”Civilizaţii şi tipare istorice. Un studiu comparat al civilizaţiilor'” (Paris, 1975), premiată de Academia Franceză în 1976, ”Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne” (1995), ”O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, seria Istorie” (1999) şi ”Amintiri din pribegie” (2005).
 
Numele său apare pe mai multe volume colective, precum ”Aromânii: istorie, limbă, destin” (1996, 2012) şi ”Cărţile care ne-au făcut oameni” (2010).
 
În 2006, a fost decorat cu Ordinul Naţional ''Servicul Credincios'' în grad de Mare Cruce, iar în 2010, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, l-a decorat cu ordinul Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Ofiţer. Pe 9 august 2016, lui Neagu Djuvara i-a fost conferit Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler, iar la finalul lunii martie a acestui an, a primit premiul de Excelenţă la cea de-a XVI-a ediţie a Galei Premiilor Radio România Cultural.
 
Te-ar putea interesa şi:
 
 
 

 

FOTO Eduard Enea

Imagini din aceeasi galerie
  • FOTO Eduard Enea
  • FOTO Mediafax / Alexandru Dobre
  • FOTO Eduard Enea 
  • FOTO Adevarul
  • FOTO Eduard Enea
  •  FOTO Eduard Enea
  • FOTO Eduard Enea
  • FOTO Adevarul
  • FOTO Adevarul
  •  FOTO Adevarul
  • FOTO Adevărul
  • FOTO Adevărul
  • FOTO Adevărul
  • FOTO Adevărul
  • FOTO Adevărul
  • FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
  • FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
  • FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
  • FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
  • FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Distribuie imaginea
citeste totul despre: