Cel mai important eveniment întâmplat pe 24 ianuarie 2018 a fost votarea de către o parte din autorităţile locale din Republica Moldova a unui document de Unire cu România.

Un gest care nu are doar încărcătură simbolică cât şi o puternică cononaţie politică.

Ne întoarcem în timp cu plăcere, când în 1918 localităţile Bălţi, Soroca şi Orhei aveau să fie primele oraşe ce au votat Unirea cu România. Atunci s-a scris istoria, dar istoria este întotdeauna greu de văzut din contemporaneitate. Cine s-ar fi aşteptat ca doar la câteva luni diferenţă Poporul să decidă cu siguranţă să vină alături de Ţară?

Gestul primarilor şi autorităţilor locale este unul de început dar care va marca profund anul centenar, iar România nu se dă la o parte:

„În opinia unora da. Răspunsul aici este relativ simplu, pentru că ce înseamnă unirea, ar însemna o dispariţie a Republicii Moldova. Ar însemna o integrare a Republicii Moldova în teritoriul mare al României şi evident că această evoluţie i-ar lăsa pe unii fără funcţii, fără privilegii, fără responsabilităţi”, a menţionat ambasadorul României la Chişinău.

Gestul primarilor a fost salutat şi între timp de la Bucureşti parlamentarii români cer să se înfiinţeze un minister al reunificării:

„Gestul aleşilor locali din cele cinci primării din nordul, centrul şi sudul Republicii Moldova atestă o stare de spirit patriotic şi o tendinţă geopolitică univocă. El ne readuce în memorie faptul că şi acum 100 de ani startul procesului de reunificare a Basarabiei cu România a fost dat de administraţiile locale ale timpului din judeţele Bălţi, Soroca, Orhei, cuprinzând până la 27 martie 1918 practic toată puterea locală din Basarabia”, a menţionat Constantin Codreanu.

Dar cel mai interesant lucru este faptul că aceste localităţi sunt conduse de primari şi majorităţi în consiliile locale ce provin din partide din cele mai diverse: P.L., P.L.D.M., P.D.. Acel lucru confirmă încă o dată că în toate partidele politice din Republica Moldova, indiferent de orientarea declarată oficial există puternice şi influente fracţiuni unioniste.

Între timp la Chişinău se refuză dreptul lui Traian Băsescu de a fi cetăţean al Republicii Moldova. Fostul preşedinte a fost o ameninţare probabilă la adresa mafiei politice de la Chişinău, dar acum el a devenit o ameninţare reală, ce nu convine binomului. Cei care controlează justiţia se folosesc de ea pentru a da sentinţe care contrazic orice regulă de bun simţ, nu vorbim aici numai de ceea ce scrie în lege.

Avem parte de un început de an frumos şi cel mai sigur că sfârşitul ne va încânta: ne apropiem de acel procent de 50%+ 1 de cetăţeni ai Republicii Moldova care să spună DA Unirii. Iar de acolo nu mai există cale de întoarcere.