Un jurnal cu visele scriitorului Vladimir Nabokov dezvăluie un experiment despre fluxul de timp care merge în sens invers

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Notiţe din 1964 ale scriitorului Vladimir Nabokov, în care se regăsesc descrieri a peste 50 de vise pe care le-a avut- erotice, violente sau suprarealiste- sunt publicate pentru prima dată, după cum informează The Guardian. Notaţiile care se întind pe 80 de zile sunt publicate în „Vise de insomniac” (”Insomniac Dreams”), unde intrările în jurnal sunt puse în contextul mai larg al vieţii scriitorului.

Pe 13 decembrie 1964, Nabokov nota: „un vis erotic intens. Sânge pe cearşaf. Finalul visului: sora mea O, ciudat de tânără şi de calmă… Apoi, stau lângă o fereastră, suspinând, văzând doar pe jumătate, meditând cu privire la posibila consecinţă a incestului”.

Într-o altă zi, autorul celebrului roman „Lolita” descria un vis în care dansa cu soţia lui, Vera. 

„Rochia ei de vară, deschisă şi pătată ciudat. Un bărbat o sărută în trecere. Îl apuc de cap şi îi izbesc faţa de perete cu o forţă atât de vicioasă încât aproape devine carne în cârlig, pe nişte monturi prinse în perete (metal strălucitor similar celui de pe nave). Se depărtează cu faţa însângeată şi se împiedică”, citează The Guardian.

Autorul a avut probleme întreaga viaţă cu insomnia, începând să îşi noteze visele după ce a citit cartea filosofului britanic John Dunne, „Un experiment cu timpul”, în care acesta propune o teorie confom căreia visele pot fi uneori inspirate de evenimente viitoare.

Gennady Barabtarlo, profesor de literatură la Universitatea din Missouri şi expert în Nabokov, s-a ocupat de editarea jurnalului şi a confirmat că experimentul lui Nabokov urma indicaţiile lui Dunne, „un geniu filosof excentric”.

„Obiectivul principal a fost acela de a dovedi că în zona de vis, în acea zonă crepusculară dintre domeniul material şi cel spiritual, fluxul de timp merge în sens invers, de la efect la cauză ", a spus Barabtarlo. 

„Pentru a da un exemplu clar: ziarul de seară informează că în New York, un musulman a intrat într-o mulţime cu un camion. Vă amintiţi vag visul de noaptea trecută şi verificaţi consemnarea: într-adevăr, v-aţi văzut pe o tricicletă care coboară în jos, încercând cu disperare, dar fără succes, să evitaţi lovirea unei fete pe care o cunoşteaţi din facultate. Potrivit teoriei lui Dunne, nu visul tău a fost cel care a prevăzut evenimentul real, ci invers - a fost acel eveniment groaznic care te-a făcut să visezi ce ai visat cu o seară înainte. Nabokov a fost foarte interesat de această teorie şi de ramificaţiile sale şi a încercat să o pună la încercare în acel experiment din 1964 ", a mai explicat Barabtarlo.

La un moment dat, Nabokov vorbeşte despre un „succes incontestabil” al experimentului, când mărturiseşte că are „un sentiment clar” că visul conform căruia era într-un muzeu ascultându-l pe directorul acestuia în timp ce mănâncă, cu gândul absent, mostre rare de sol, era inspirat de un film pe care avea să-l vadă trei zile mai târziu.   Totuşi, Barabtalo scrie că acest vis al lui Nabokov urmează de fapt două scene dintr-o povestire scurtă de-a sa, din 1939, „Vizita la muzeu”. 

Deşi mai fuseseră publicate fragmente din visele lui Nabokov, Barabtarlo spune că şi-a dorit publicarea unei ediţii integrale, mai ales că se pare că lângă aceste fişe pe care şi-a notat visele, se aflau şi schiţe ale romanului său din 1969, „Ada sau ardoarea”, experimntul fiind cel care a dus la formarea nucleului acestuia.

 

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite