Colecţia  Nicolae Stroescu-Stînişoară, lansată la Ateneul Român

Nicolae Stroescu-Stînişoară (1925 - 2014)

Luni, 16 mai, de la ora 18.00, la Sala Mică a  Ateneului Român, Editura Vremea lansează trei volume semnate de acelaşi autor: Nicolae Stroescu – Stînişoară: "În zodia exilului. Întrezăriri – fragmente de jurnal", "Cumpăna apelor. Întrezăriri – selecţiune din emisiunile lui Nicolae Stroescu-Stînişoară difuzate la Radio Europa Liberă" şi "Povestea Europei Libere. Nicolae Stroescu-Stînişoară" răspunde la întrebările jurnalistului Andrei Crăciun.

La lansare vor participa Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii “George Enescu”, jurnaliştii Doina Alexandru şi Marilena Rotaru,  scriitoarea Mariana Şipoş şi Silvia Colfescu, directorul Editurii Vremea.

Silvia Colfescu concentrează în câteva fraze importanţa acestui eveniment ce readuce în prim-planul vieţii literare româneşti această  personalitate a exilului românesc: Nicolae Stroescu-Stînişoară:

“Fost director al Radio Europa Liberă în limba română, autor al unui şir lung de emisiuni radio străbătând cu egală competenţă domeniile credinţei, politicii, filosofiei, istoriei, Nicolae Stroescu-Stînişoară a fost, cum spune Costion Nicolescu, în acelaşi timp un gânditor important şi o mare conştiinţă a neamului românesc. Timp de mulţi ani, binecunoscuta sa voce a adus un dram de speranţă în căminele din România aflată sub dominaţie comunistă. Dar nu numai atât: emisiunile sale mai însemnau contactul cu cultura lumii, incursiuni în universul ideilor, prilejuri de a aprofunda probleme ale credinţei – tot atâtea deschideri către orizonturi ale minţii şi sufletului ce ne erau interzise până în 1989.

Filele de jurnal adunate în impozantul volum În zodia exilului ne dezvăluie un om preocupat de realităţile existenţei patriei iubite, prezentă în fiecare clipă în preocupările exilatului. Gândurile nu i se desprind de avatarurile prin care trece chinuita sa Ţară, cuvânt care, ca şi la alţi mari români exilaţi, este scris întotdeauna cu literă mare.

„Nicolae Stroescu-Stînişoară dă prin cartea sa de memorii o operă în plus strălucitorului domeniu al memorialisticii româneşti din ultimii ani, ale acestei memorialistici care va rămâne o cutremurătoare dovadă a dotării intelectuale a generaţiei pierdute în închisori sau exil, dar şi a suferinţei pe care, prin înălţime morală, a reuşit s-o înfrângă.” (Ana Blandiana în România Liberă, 6 ianuarie 1995)

Datate între 1978 şi 1997, însemnările din jurnal nu se referă numai la viaţa personală a autorului, ci ating o multitudine de faţete ale vieţii intelectuale şi politice ale lumii. Disecând încrengătura de motivaţii şi interese care stau la baza actelor şi gesturilor politice ale marilor puteri, resorturile istoriei globului, fina analiză a scriitorului subliniază, obsesiv, modul în care acestea influenţează destinul şi istoria României.

Un tablou multicolor al personalităţilor şi personajelor exilului românesc, portrete ale atotputernicilor momentului, notaţii fugare despre întâmplări cu sens, descrieri ale unor locuri şi oameni care i-au lăsat impresii puternice, amintiri din vremurile de restrişte, profunde reflecţii filozofice, toate laolaltă alcătuiesc portretul unui timp, dar şi cel al unui om – un intelectual şi un patriot.

Acelaşi chip transpare din textele convorbirilor purtate în cadrul emisiunilor postului de radio Europa Liberă cu personalităţi ale politicii şi ale culturii, români sau străini. Cumpăna apelor. Întrezăriri ne poartă prin universul unor oameni diverşi, de la oameni ai bisericii la mari scriitori, filozofi, politicieni, oameni de ştiinţă. Nicolae Stroescu-Stînişoară discută cu ei despre credinţă, despre descoperirile ştiinţei, despre operele lor şi despre felul în care acestea reflectă viaţa sau adevărurile ultime. Punctele comune ale acestor convorbiri constau în profunzimea şi strălucirea lor, în onestitatea cu care sunt conduse, în seriozitatea abordării temelor.

Onestitatea este fundamentul interviului redat în Povestea Europei Libere, unde, cu sinceritate, directorul postului de radio istoriseşte episoade ale activităţii sale şi explică limpede condiţiile în care se lucra în cadrul acestui post.
Cărţile lui Nicolae Stroescu-Stînişoară se citesc cu dorinţa permanentă de a afla punctul de vedere al unui comentator atât de avizat în domenii atât de diverse. O lectură fascinantă şi solicitantă, care răsplăteşte cititorul prin satisfacţia de a fi putut contempla priveliştea unei trepte superioare a gândirii şi de a se fi împărtăşit din bucuria ei”,  a subliniat Silvia Colfescu, directorul Editurii Vremea.

Nicolae Stroescu-Stînişoară şi lupta împotriva comunismului

Născut la Târgu Jiu, la 1 noiembrie 1925, a absolvit liceul „Carol I" din Craiova. A urmat studii de Drept şi Filosofie la Universitatea din Bucureşti, continuate apoi la Universitatea din München. Tatăl său, Ion Stroescu, a făcut parte din Armata Regală, având gradul de colonel.

În perioada 1952-1964 Nicolae Stroescu-Stînişoară a trăit în clandestinitate, schimbând peste 10 domicilii, fiind urmărit intens de Securitate în legătură cu apartenenţa la o organizaţie studenţească anticomunistă, cu caracter conspirativ.

În septembrie 1964 se predă Procuraturii Generale Militare din Bucureşti pentru reglementarea situaţiei sale. A fost arestat şi anchetat, însă intrând sub incidenţa decretelor de graţiere a deţinuţilor politici din primăvara anului 1964, dar şi urmare a stării de sănătate precare, a fost eliberat.

Cinci ani mai târziu a emigrat în R.F. Germania şi s-a stabilit la München, devenind cetăţean german (cetăţenia română a fost redobândită după 1989). Ajuns în Germania îşi continuă studiile, obţinând în 1983 titlul de doctor în filosofie al Universităţii Ludwig Maximilian din München.

Dan-Radu Zătreanu împreună cu Nicolae Stroescu-Stînişoară, Mihai Rusu (comentator sportiv Europa Liberă) şi Preasfinţitul Părinte Sofian Braşoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului.

La începutul anilor ‘70 se implică în lupta împotriva comunismului mai întâi din postura de colaborator permanent al postului de radio Europa Liberă, angajat din 1975 ca redactor, realizând emisiunea „Lumea creştină".

Din 1988 a fost numit director la Departamentul românesc al Europei Libere într-un moment crucial pentru soarta României, în care a coordonat comentarea evenimentelor din decembrie 1989 de la Timişoara şi Bucureşti.

A deţinut această funcţie până în anul 1994, când postul de radio a fost mutat la Praga.

Nicolae Stroescu-Stînişoară a încetat din viaţă la vârsta de 88 de ani, pe data de 27 iunie. A fost înmormântat vineri, 11 iulie 2014, la Neuer Südfriedhof (Altperlach), Hochäckerstr. 90, München, la ora 12.45 (ora Germa