În târg, la Sofia

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Luna trecută, am fost trei zile la Sofia. La Târgul Internaţional de Carte. La invitaţia Ministerului Culturii din România. În calitate de scriitor.

N-am fost singur. Au fost şi scriitorii Stelian Tănase şi Cezar Paul-Bădescu. M-am gândit o vreme de ce consilierii Ministerului Culturii m-au ales tocmai pe mine. Sunt atâţia scriitori români cu renume, mai talentaţi, mai vorbăreţi, mai deştepţi, de ce tocmai eu? M-am întrebat până am obosit, apoi am renunţat. Dar nici n-am avut curajul să-i întreb pe oamenii de la Ministerul Culturii, care s-au ocupat de organizarea standului României la târg şi de participarea celor trei scriitori. La viaţa mea, am cunoscut mulţi oameni de PR din sistemul privat, care organizează evenimente. Ei bine, oamenii de la Ministerul Culturii, care au pus la punct participarea României la târgul de la Sofia, nu sunt cu nimic mai prejos profesional decât meseriaşii din privat. (Dar asta e altă discuţie!)

Am fost la Sofia. Pentru prima dată. Şi mi-a plăcut. Târgul este organizat într-o clădire uriaşă – Palatul Naţional al Culturii – care nu generează îngrămădeala de la Bookfest sau Gaudeamus. Şi acolo a fost lume buluc, dar spaţiile mari nu mi-au dat senzaţia de sufocare. Apoi, o chestiune de civilizaţie: nu au loc evenimente în acelaşi timp, aşa cum se întâmplă la târgurile din Bucureşti.

Am întâlnit oameni deosebiţi la Sofia, modeşti, muncitori şi pasionaţi, printre care traducătoarele Lora Nenkovska şi Vanina Bojikova. La conferinţele noastre au venit Anton Păcureţu, ambasadorul României la Sofia, şi Victor Dediu, consilierul ambasadei. M-am simţit onorat de prezenţa celor doi demnitari. (În România, scriitorii sunt mai puţin băgaţi în seamă de public şi de autorităţi decât „scriitorii“ din puşcării.)  

Probabil că noi, românii, suntem cei mai buni vecini ai bulgarilor. Dar noi nu apreciem acest lucru.

Am bătut străzile din centrul Sofiei şi mi s-au părut mult mai liniştite decât cele (turbate) din Bucureşti. Oraşul nu este desfigurat de clădiri de birouri şi pare ferit de explozia de real-estate care a avut loc în Bucureşti, în anii de „boom economic“. Am fost şi în piaţă, preţurile sunt mai mici ca la noi, dar şi veniturile bulgarilor sunt mai reduse ca ale noastre. Apoi, magazinul Lidl din centrul Sofiei este amenajat identic cu cel de la mine din Titan. Corporaţia îşi respectă identitatea brandului!

În trei zile la Sofia, mi-am dat seama cât de puţine lucruri ştiu despre Bulgaria, despre istoria bulgarilor, despre afacerile lor în turism şi agricultură, despre viaţa vecinilor noştri. Am fost, ca tot românul, prizonierul unor şabloane („bulgăroi cu ceafa groasă“). Probabil că noi, românii, suntem cei mai buni vecini ai bulgarilor. Dar noi nu apreciem acest lucru şi nici nu-l exploatăm în afaceri şi diplomaţie. Trăim într-o aroganţă faţă de bulgari ca să ne scoatem pârleala de pe urma aroganţei maghiarilor faţă de noi. Dar să nu divaghez...

Am fost la Târgul de Carte de la Sofia. Am speranţa că n-am făcut România de râs, că n-am spus aiureli şi că nimeni n-a regretat prezenţa mea acolo. Mă gândesc că bunicul meu din partea mamei ar fi fost mândru de mine, dacă i-aş fi povestit ce-am trăit la Sofia. Se numea Ivanov.

Opinii

Mai multe de la Petre Barbu


Ultimele știri
Cele mai citite