Tenorul Alin Stoica: „Sunt onorat să fiu primul tenor român câştigător al Premiului Luciano Pavarotti”

0

Publicat: 12.07.2021 08:49

Ultima actualizare: 02.08.2022 11:53

O.Ş.P. La doar 33 de ani, cariera tenorului Alin Stoica este deja lansată de numeroasele premii obţinute. Despre ce este vorba şi cât de importante sunt premiile pentru un artist?

Alin Stoica: Premiile încununează anii de muncă ai unui artist, reflectând sau nu calitatea acestuia. Sunt onorat să fiu primul tenor român câştigător al Premiului Luciano Pavarotti, înmânat de Nicoleta Mantovani Pavarotti în cadrul Festivalului de la Sarzana 2017 alături de alte două premii – Premiul Publicului „ Votta la Voce” şi Premiul al II-lea. 2017 a venit şi cu Premiul „Matei Brâncoveanu” pentru merite deosebite în domeniul muzicii. Pentru mine cel mai important este feedback-ul publicului, eu asta consider că ne diferenţiază ca artişti.

O.Ş.P. Datorită unui premiu, aţi fost invitat să cântaţi la Concertul omagial ocazionat de împlinirea a zece ani de la dispariţia lui Luciano Pavarotti la Arena di Verona alături de nume sonore în lumea muzicii cum ar fi: Placido Domingo, Jose Carreras, Andrea Bocelli, Il Volo, Eros Ramazzotti, soprana Angela Gheorghiu şi alţii. Cum este să cânţi alături de asemenea “monştri sacri” ai operei, la nici 30 de ani?

A.S.: Premiul Luciano Pavarotti a venit cu această magnifică invitaţie la Arena di Verona. A fost un moment impresionant, greu de descris în cuvinte. În culise Domingo mă dirija, explicându-mi tempii de la „No puede ser” şi Carreras m-a îmbrăţişat spunându-mi că nu a mai auzit de mult o voce mare ca în trecut. Să fiu acolo a fost un vis! Am fost frapat şi de nobleţea sopranei Angela Gheorghiu şi de modestia sa.

O.Ş.P.: Să revenim la anii de formare. Sunteţi absolvent al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, la clasa prof. Ionel Voineag şi v-aţi perfecţionat şi sub îndrumarea altor artişti. Aţi participat la masterclass-urile lui Rockwell Blake şi Liora Maurer (Metropolitan Opera, New York), ale Marinei Krilovici, ale Marianei Nicolesco şi altor artişti Care consideraţi că sunt influenţele cele mai importante în formarea dvs. până acum? Dar modelele artistice?

A.S.: Am avut norocul ca în această minunată călătorie până astăzi, să întâlnesc persoanele potrivite care să-mi modeleze armonios calităţile, cu răbdare, grijă şi iubire! Îi mulţumesc maestrului Ionel Voineag, dar şi tuturor oamenilor care au participat la construirea a ceea ce înseamnă astăzi „Alin Stoica”.

O.Ş.P.: Din 2016 colaboraţi cu Opera Naţională din Bucureşti, unde puteţi fi ascultat în diverse roluri precum: Alfredo din Traviata de Giuseppe Verdi, Turridu din Cavaleria Rusticana de Pietro Mascagni, Rodolfo din La Boheme de Giacomo Puccini, Don Jose din Carmen de Georges Bizet, Mario Cavaradossi din opera Tosca de Giacomo Puccini şi altele. Care consideraţi că sunt reperele cele mai importante ale acestor cinci ani pentru dvs.?

A.S.: Fiecare rol mă îmbogăţeşte, mă provoacă şi mă face să descopăr lucruri noi. Fiecare reprezentaţie are altă vibraţie, alt ecou în inimile publicului şi asta mă face să merg mai departe încercând de fiecare dată să aduc culoare în ceea ce fac.

O.Ş.P.: Am citit că pentru Alin Stoica lucrarea de suflet rămâne opereta românească “Lăsaţi-mă să cânt” de Gherase Dendrino unde rolul lui Ciprian pare scris special pentru el. Cum aţi descoperit acest lucru?

A.S.: Lucrarea mea de suflet este capodopera scrisă de Gherase Dendrino. Exact aşa cum spune şi titlul „Lăsaţi-mă să cânt!” a venit într-un moment de răscruce pentru mine – să renunţ la muzică sau să continui? După un debut minunat, am aşteptat să vină un altul.. dar Dumnezeu cred că m-a pus la încercare. Am găsit partitura operetei şi m-am hotărât să lupt pentru visul meu. Am reuşit împreună cu oameni care au fost fascinaţi de bucuria cu care am discutat despre acest demers, să readuc opereta la lumină pe scena Conservatorului din Bucureşti. Norocul a fost că în sală s-a aflat şi un impresar care m-a ajutat să ajung la Viena. Totul se întâmplă cu un scop. Eu doar mi-am dorit şi am spus: „Lăsaţi-mă să cânt!”. Cei care m-au ascultat cu acest rol au spus că mi se potriveşte şi că parcă „a fost scris pentru mine”.

O.Ş.P.: În cariera dvs de până acum, care sunt partenerii de scenă de care vă amintiţi cu mai mare placere?

A.S.: De toţi partenerii de scenă îmi amintesc cu plăcere. Toţi au lăsat o amintire frumoasă în sufletul meu. Vreau să spun că de curând am fost onorat să cânt cu soprana Elena Moşuc într-o gală extraordinară ce a sărbătorit 30 de ani de carieră ai artistei. Mă bucur din ce în ce mai des de astfel de momente! Sunt norocos!

O.Ş.P.: În 2016 aţi susţinut opt reprezentaţii cu Don Jose din „Carmen” de Bizet la Festivalul de Operă din Gut-Immling, alte două cu Turiddu din „Cavaleria Rusticană” de Mascagni la Teatrul Pergolesi din Jesi şi 6 reprezentaţii cu Mario Cavaradossi la Opera din Munchen. Ce perspective internationale aveţi în acest moment?

A.S.: Ar fi clişeic să spun MET sau La Scala. Sunt încrezător în destinul meu şi consider că viaţa mă poartă acolo unde îmi este locul şi mai ales acolo unde sunt pregătit şi merit să fiu.

O.Ş.P. Revenind la operă, care sunt rolurile pe care nu le-aţi abordat încă şi cu care v-aţi dori să vă întâlniţi pe scenă?

A.S.: Sunt foarte multe roluri în care aş dori să mă prezint, dar toate la timpul lor. Madama Butterfly ar fi următorul pe lista mea.

O.Ş.P.: Publicul a revenit în săli. Cum a resimţit Alin Stoica această perioadă a ultimului an în care din cauza pandemiei artiştii au fost despărţiţi de publicul lor?

A.S.: A fost o perioadă neagră pentru sufletul fiecărui artist. Eu am încercat pe cât posibil să ţin legătura, chiar şi online, cu oamenii care mă susţin şi apreciază. Vreau să uit de această perioadă cât mai repede posibil.

O.Ş.P.: Ce mesaj aţi avea pentru Opera Naţională din Bucureşti şi pentru publicul ei în acest an centenar?

A.S.: Împreună suntem mai puternici şi muzica o să răsune în inimile fiecăruia. Urmează doar zile de sărbătoare la Opera Naţională Bucureşti şi vă invit să le sărbătorim cu cântec!

Repertoriul de operă: