VIDEO Călătoria şamanică a "Visătorului trezit", pe scena Operei din Bucureşti
0
INEDIT Concertul „Visătorul trezit“, cu muzica Mihaelei Vosganian, a avut premiera la Opera Naţională Bucureşti, fiind o simbioză între muzica electronică şi cea orchestrală, inspirată de „visarea lucidă“
Opera „Visătorul trezit", într-un act-prolog şi şapte tablouri, cu un libret scris de Varujan Vosganian şi Armine Vosganian, a avut premiera absolută luni seara, in cadrul Festivalului „Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi“ (25-31 mai).
În spectacolul de la Opera Naţională din Bucureşti, pus în scenă de Alexander Hausvater şi dirijat de Tiberiu Soare, au participat actorul Constantin Florescu şi grupul de dans contemporan Inter-Art.
"Este un concert. Eu repet la Teatrul Naţional din Iaşi, spectacolul Golem, de H. Leivick, am venit pentru două zile să punem în scenă această muzică.
E o muzică care nu s-a mai auzit până acum în România, că ne place sau nu ne place nu contează, importantă este diversitatea în care se poate compune. Mitul că femeile nu pot să compună e greşit. Ei bine, iată o femei compozitor.
E vorba o muzica minimalistă, repetitivă, în tradiţia lui John Cage, parte dintr-un repertoiu futuristi, o bogăţie de sunete exotice, o compoziţie care foloseşte banda electronică, orchestra şi corul“, spune regizorul spectacolului-concert Alexander Hausvater.
Opera conţine un act prolog şi şapte tablouri, in scenografia Vioricăi Petrovici şi coregrafia Lilianei Iorgulescu, pentru ansambluri de artişti, actori păpuşari, grup vocal, orchestră şi dansatori, inclunzând momente de ilustraţie video, dans şi sunete procesate. În spectacol, măştile ritualice, imaginile video proiectate pe trei ecrane, muzica meditativă, incantaţiile ce amintesc de corurile antice creează un univers straniu, în care balerinii şi interpreţii apar ca nişte spectre în zboruri în astral.
Creaţie de familie
Constantin Florescu recită texte metafizice semnate de Varujan Vosganian, în cele şapte tablouri intitulate: „Akasha“ (visul macrocosmic al spaţiului energiei cauzale), „Agharta“ (visul microcosmic în centrul pământului), „The Moon and Sun Child“ (visul copilului şi recuperarea copilului interior), „Dead Immersion“ (visul femeii scufundate), „Zamolxe’s Choice“ (visul sacrificiului alesului dac), „Nubia“ (visul ceremonialului de înmormântare) şi „MerKaBa“ (visul iniţierii luminii albe). „Am scris libretul după ce am aflat intenţia muzicală“, apreciază Varujan Vosganian. Mihaela Vosganian, care are multe iniţieri în yoga şi reiki, a declarat, pentru „Adevărul“, că practică de opt ani „visarea lucidă“.
„Visătorul trezit“ este o operă în familie: compozitoarea Mihaela Vosganian (52 de ani) a mai compus lucrări camerale şi simfonice, fiind şi profesor la Conservator, iar soţul Varujan Vosganian (55 de ani) şi fiica lor Armine (21 de ani) semnează libretul celei mai recente opere. Ministrul Economiei este şi un scriitor foarte apreciat în special pentru pentru cel mai recent roman „Cartea şoaptelor“, iar fiica cuplului este studentă la regie.
Varujan Vosganian afirmă că "Visătorul trezit" e cineva care "transformă visarea într-o stare de luciditate şi care în acest fel parcurge o serie de praguri iniţiatce, iese din capcana celor trei diminesiuni şi comunică cu universul printr-o dimensiune energetică".
"Este un mod de a depăşi condiţia umană într-o zonă eliberată de orice constrângere. Este o muzică inovativă, de avangardă", apreciază Varujan Vosganian.
Compozitoarea Mihaela Vosganian apare pe scenă, îmbrăcată în negru, cu un voal care o acoperă, interpretând la o tobă midi, dar şi vocal anumite litanii. „Muzica mea are o orientare spirituală şi sincretică. Nu e vorba numai de creaţie, eu vizualizez, înainte de a compune, un concept spiritual“, spune Mihaela Vosganian.
"Sunt un practicant yoga, şi reiki, am foarte multe iniţieri. Visatul e ceva special, este practicat şi de şamani, şi de tibetani, şi de budhişti, este şi o metodă psihianalitică, care se numeşte holotropică. E o tehnică de a ieşi din trup, nu neapărat de decorporalizare, ci aceea de a accesa alte frecvenţe care nu sunt pământeşti. Akasha, de exemplu, vorbeşte despre lumea codurilor, despre spaţiul energiei cauzale, acolo unde se întâmplă toate lucrurile înainte de a se materializa. Denumirile tablourilor sunt spaţiile unde am fost. Agharta este microcosmosul, călătoria în centrul pământului, este şambala. În akasha poţi să accesezi vieţi trecute, poţi să accesezi viitorul În akasha se găseşte inspiraţia. Creatorii de acolo îţi trag seva", subliniază Mihaela Vosganian.
"Opera include şapte tablouri, cu cele şapte contexte, cu spaţii spirituale, universuri în care eu am călătorit ca şaman. Este o experienţă foarte personală. Este o experienţă transpersonală pe care am trăit-o prin visarea lucidă, un proces ritualic prin care poţi să ieşi din corp şi să accesezi lumi spirituale care nu sunt accesibile tridimensional", precizeaza ea.
Denumirile tablourilor sunt universurile în care eu am călătorit ca şaman. Au fost experienţe transpersonale pe care le-am trăit prin visarea lucidă. ” Mihaela Vosganian compozitoare
Compozitoarea foloseşte propriil instrumente electronice, o tobă midi, pe care eu a monitorizat-o singură,cu timbrele create de ea. "Banda electronică este ceva separat. Lucrez cu instumente obişuite, cu instrumente tradiţionale ale diverselor culturi, am tot felul de instrumente mai ciudate. Lucrez cu instrumente foarte noi şi cu ceea ce este arhetipal. Am tot felul de instrumente exotice ale diverselor culturi", explică compozitoarea.
Săptămâna muzicii noi
Între 25 şi 31 mai, în Bucureşti şi în câteva alte oraşe ale ţării, scenele de concert vor fi dedicate celor mai recente creaţii muzicale. Cea de-a 23-a ediţie a Săptămânii Internaţionale a Muzicii Noi (SIMN), care a inclus opera Mihaelei Vosganian (foto), va propune lucrări semnate de artişti români şi străini. Trei concerte cuprinse în SIMN se vor desfăşura la Sala Radio.
Se încarcă comentariile...
