M.H. Maxy, omagiat la muzeul căruia i-a fost director în perioada proletcultistă

Muzeul Naţional de Artă al României

Muzeul Naţional de Artă al României găzduieşte Simpozionul „Şcoala de Arte a pictorului M.H. Maxy (1941-1945)” care va avea loc luni, 12 decembrie, începând cu ora 11:00, la sediul MNAR (intrarea A2). Simpozionul face parte din seria de evenimente din programul Diagonale al Institutului Cultural Român, dedicat dialogului intercultural.

Vor rosti alocuţiuni: Călin Stegerean, directorul Muzeului Naţional de Artă al României, Alma Redlinger, pictoriţă formată la Şcoala lui Maxy, precum şi istoricii de artă Luiza Barcan, Adrian Buga,  Valentina Iancu, Ana Maria Negoiţă (ICR) şi Ana Maria Vicol, scriitorul Florin Buhuceanu, Vasile Petrovici, colecţionar. Moderator: Mihaela Varga, istoric de artă..

După pauza de la ora 13:00, va urma o masă rotundă moderată de Călin Stegerean, cu următoarele teme: „M. H. Maxy, artist plurivalent“ şi „Incursiuni în biografia lui M. H. Maxy“.

Simpozionul face  parte din seria de evenimente din programul Diagonale, un program al Institutului Cultural Român dedicat dialogului intercultural, coordonat de Mihaly Zoltan Nagy, vicepreşedinte ICR.

Mimi Şaraga Maxy: Portretul lui M. H. Maxy

Max Hermann Maxy (1895–1971), membru marcant al avangardei româneşti, fondator al revistei de avangardă „Integral”, în ciuda statutului său de artist important cunoscut pe plan naţional şi internaţional, a suferit de pe urma legilor antisemite promulgate începând cu anul 1940. Cu toate acestea, nu s-a resemnat şi a iniţiat în anul 1941, la Bucureşti, o şcoală particulară, numită Şcoala de Arte pentru Evrei, întrucât, în baza legilor antisemite, tinerii evrei nu mai aveau dreptul de a urma studii superioare în universităţile de stat.

Dotat cu calităţi pedagogice de excepţie, recunoscute şi de studenţii pe care i-a avut în perioada postbelică, atunci când a devenit profesor universitar la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din Bucureşti, Maxy a format în şcoala sa, în acea perioadă atât de grea pentru tinerii evrei, mai multe viitoare personalităţi ale artelor plastice. Este vorba în primul rând de Alma Redlinger (n. 1924, Bucureşti) şi Mimi Şaraga Maxy (1923, Bucureşti–2006, Paris), dar şi de Yvonne Hassan (n. 1925, Bucureşti), Eva Cerbu (1924, Bucureşti–2008, Bucureşti), Pita Rubin (1923, Cernăuţi–1975, Tel Aviv), Maria Constantin (1926, Bucureşti–2012, Bucureşti), Lelia Zuav David (1923, Bucureşti).

Despre profesorul ei, Alma Redlinger spune:

„Marele merit al profesorului Maxy a fost că ne-a lăsat, pe fiecare dintre elevii săi, să ne dezvoltăm conform particularităţilor personale“.

Accesul se va face prin Curtea de Onoare, intrarea A2, Calea Victoriei nr. 49-53.