INTERVIU FNT Aura Corbeanu şi Pompilius Onofrei, la Adevărul Live: Cele mai multe bilete s-au vândut în primele zile de la punerea în vânzare VIDEO

"Adevărul" continuă, pentru al şaselea an consecutiv, parteneriatul cu Festivalul Naţional de Teatru (FNT). Astăzi, de la ora 12.00, în studioul Adevărul Live, au fost invitaţi Aura Corbeanu, vicepreşedinte al UNITER, şi jurnalistul Pompilius Onofrei, purtător de cuvânt al evenimentului. FNT se desfăşoară în perioada 18-27 octombrie.

 Adevărul onorează, în continuare, parteneriatul său cu FNT, pentru al şaselea an consecutiv, printr-o serie de interviuri pe platforma www.adevarul.ro, într-o secţiune specială dedicată evenimentului, şi cu personalităţi invitate la Adevărul Live. Astăzi, de la ora 12.00, în studioul Adevărul Live au fost invitaţi Aura Corbeanu, manager cultural şi vicepreşedinte al UNITER, şi jurnalistul Pompilius Onofrei, purtător de cuvânt al FNT.

Aura Corbeanu şi Pompilius Onofrei

O adevărată efervescenţă culturală va cuprinde Capitala, începând de vineri, în cele zece zile de festival. Cea de-a 29-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru se va desfăşura la Bucureşti, în perioada 18 – 27 octombrie.  Sunt programate 67 de reprezentanţii pe parcursul festivalului.

PROMO Festivalul Naţional de Teatru 2019 (18-27 octombrie, Bucureşti) from UNITER Romania on Vimeo.

Celor 41 de producţii naţionale realizate în stagiunea 2018-2019 li se vor adăuga patru spectacole străine de teatru şi dans de înaltă clasă care vor fi jucate pe scenele celor mai importante teatre partenere din Bucureşti. De asemenea, evenimentele unice, de o mare diversitate – conferinţe, dezbateri, expoziţii, proiecţii de film, evenimente speciale, workshop-uri – concentrate în HUB-ul FNT (la ARCUB Gabroveni), vor îmbogăţi zilele de festival.

Cele mai multe bilete de la FNT s-au vândut în primele două zile de la punerea acestora în vânzare. Pe site-ul www.fnt.ro si pe ww.mystage.ro se poate consulta ce bilete mai sunt disponibile, a declarat Aura Corbeanu, la Adevărul Live.

Deschiderea oficială a FNT 2019 va avea loc vineri, 18 octombrie, de la ora 21.30, în foaierul central al Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti. În chiar prima zi de Festival publicul va putea asista la vernisajul expoziţiilor dedicate scenografei Doina Levintza şi regizorului Cristian Pepino. 

Criticul de teatru Marina Constantinescu (foto) este de nouă ediţii ( în 2005, 2006, 2007, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019) director artistic şi selecţioner unic al Festivalului Naţional de Teatru, „Teatrul, clipa magică a Istoriei – este motto-ul din acest an al Festivalului Naţional de Teatru. Pentru că teatrul, precum o busolă în mijlocul degringoladei sociale, a avut mereu calitatea de a pune distanţă şi luciditate între el şi abrutizare. A consemnat, prin spectacolele lui, perioade de ratări, dar şi de fertile căutări.

A avut puterea de opri – magic – clipa, pentru acei oameni care încă nu şi-au pierdut moralitatea. A pedepsit kitschul, a aplaudat speranţa, a încurajat meritocraţia – chiar şi în acest timp istoric scurt, care s-a scurs de la Revoluţie încoace. Teatrul poartă în el puterea de a o lua mereu de la capăt. De a fi martor, de a consemna epoci, dar şi forţa, prin mijlocirea creatorilor săi, de a lua atitudine atunci când totul pare să se năruiască“, spune Marina Constantinescu, directorul Festivalului Naţional de Teatru.  

Spectacolele selecţionate în FNT de criticul de teatru, Marina Constantinescu, sunt următoarele (în ordine alfabetică):

1. Acestă Sonia

textul şi regia Lia Bugnar, Teatrul LUNI de la Green Hours, Bucureşti

2. Arlechino şli pierdutele iubiri

commedia dell’arte de Enrico Bonavera, inspirată dintr-o canava de Flaminio Scala, traducerea Ioana Rufu, regia Enrico Bonavera, măştile Sarah Sartori, scenografia Corina Grămoşteanu, Teatrul Excelsior Bucureşti

3.Avalanşa
de Tuncer Cücenoğlu, traducerea Nermin Hogea Susam, dramaturgia Claudiu Groza, regia Petru Vutcărău, decorul Ianis Vasilatos, costumele Amalia Buie, Teatrul „Regina Maria” Oradea

4. Baladele memoriei
un spectacol de Ionela Pop, Raul Coldea, Nicoleta Esinencu, Oana Hodade, Doru Taloş, coordonat de Nicoleta Esinencu, Reactor de creaţie şi experiment, Cluj

5. Before breakfest
de Eugene O’Neill, versiunea scenică şi regia Andrei şi Andreea Grosu, scenografia Vladimir Turturică, Teatrul „Maria Filotti” Brăila

6. Chiritza în concert
după Vasile Alecsandri şi Matei Millo, spectacol concert de Ada Milea, cântece de Ada Milea şi Anca Hanu, scenografia Alexandra Constantin, Teatrul Naţional Cluj-Napoca

7.  Class
de Iseult Golden şi David Horan, traducerea Andrei Marinescu, regia şi ilustraţia muzicală Felix Alexa, scenografia Andrada Chiriac, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti

8. Colivia cu nebune
de Jean Poiret, în româneşte de Adrian Solomon, dramaturgia Adrian Nicolae, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză, decorul şi costumele Adriana Grand, Teatrul Metropolis Bucureşti

9. Cui i-e frică de Virginia Woolf?
de Edward Albee, regia Andrei şi Andreea Grosu, scenografia Vladimir Turturică, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu

10.  Dansul Delhi
de Ivan Vîrîpaev, traducerea Elvira Rîmbu, regia şi universul sonor Radu Afrim, scenografia Cosmin Florea, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

11.Delirium
de Enda Walsh, după „Fraţii Karamazov” de F. M. Dostoievski, traducerea şi regia Vlad Massaci, decorul Adrian Damian, costumele Luiza Enescu, Teatrul Odeon Bucureşti

12.  Despre tandreţe
de Matei Vişniec, versiunea scenică, regia, ilustraţia muzicală, light-design-ul Felix Alexa, scenografia Andrada Chiriac, Teatrul Dramaturgilor Români, Bucureşti

13. Familia Ibsen
scenariu colectiv inspirat din piesele lui Henrik Ibsen, regia şi scenografia Cristian Ban, mişcarea scenică Maura Cosma, costumele Arina Varga, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad

14. Henric al IV-lea
de Luigi Pirandello, traducerea József Füsi, dramaturgia Eszter Gyulay, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză, scenografia Adriana Grand, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara

15. Idiş
textul şi versurile Peca Ştefan, ideea, dramaturgia şi regia Andreea Vălean, scenografia Mălina Ionescu, Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti

16. Il nullafacente. Aleg să nu fac nimic
de Michele Santeramo, traducerea Maria Rotar, regia Roberto Bacci, scenografia Cristian Rusu, Teatrul Naţional Cluj-Napoca

17. In a forest dark and deep
de Neil laBute, traducerea Luiza Vasiliu, regia Iarina Demian, scenografia Irina Moscu, coproducţie ArtEst Foundation şi unteatru

18. Iona
de Marin Sorescu, regia Gábor Tompa, muzica Ada Milea, scenografia Carmencita Brojboiu, coproducţie Teatrul „Nottara”, Bucureşti şi Teatrul Maghiar de Stat Cluj

19. Istorie la persoana I
echipa de proiect Oltiţa Cîntec, Ioana Natalia Corban, George Cocoş, Alex Iuraşcu, filmările Alex Condurache, video Andrei Botnaru, muzica Diana Roman, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Luceafărul” Iaşi

20. Itinerarii. Într-o zi lumea se va schimba
textul şi adaptarea Yann Verburgh, regia Eugen Jebeleanu, scenografia Velica Panduru, construcţia decorului Tukuma Works, coproducţie teatrală internaţională ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti şi Compagnie des Ogres, Franţa

21. Janna
de Iaroslava Pulinovici, traducerea Raluca Rădulescu, regia Dumitru Acriş, scenografia Cristian Gătina, Teatrul de Nord Satu Mare, secţia română

22/ JURNAL DE ROMÂNIA. TIMIŞOARA
textul şi regia Carmen Lidia Vidu, dramaturgia Andrea Wolfer, Teatrul German de Stat Timişoara

23. Las Meninas
de Ernesto Anaya, traducerea Mariana Radu, regia Andrei Măjeri, decorul Irina Chirilă, costumele Lucian Broscăţean, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

24. Legături primejdioase
de Christopher Hampton, traducerea Irina Velcescu, regia Cristi Juncu, decorul şi costumele Cristina Milea, Teatrul Mic Bucureşti

25. Limite
de Mihaela Michailov şi Radu Apostol, regia Radu Apostol, scenografia arh. Gabi Albu, costumul Irina Gâdiuţă, Centrul de Teatru Educaţional Replika Bucureşti

26. Moş Nechifor
după „Moş Nichifor Coţcariul” de Ion Creangă, regia Alexandru Dabija, costumele Manuela Pungan, Teatrul ACT Bucureşti

27.Navigatorul
de Conor McPherson, traducerea Bogdan Budeş, regia Cristi Juncu, scenografia şi video Cosmin Ardeleanu, Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania „Liviu Rebreanu”

28. Neguţătorul din Veneţia
de William Shakespeare, traducerea în limba maghiară Ádám Nádasdy, dramaturgia András Visky, regia Gábor Tompa, scenografia Dragoş Buhagiar, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

29. Nevermore
regia, dramatizarea după „Crimele din Rue Morgue” şi după alte povestiri din seria „Short stories” de E. A. Poe, decorul şi coloana sonoră Dragoş Galgoţiu, costumele Lia Manţoc, Teatrul Mic Bucureşti

30. Nu regret nimic
de Székely Csaba, regia Zoltán Lendvai, decorul György Bátonyi, costumele Anna Szabó, Teatrul de Nord Satu Mare, trupa „Harag György”

31. Oraşul nostru
de Thornton Wilder, versiunea scenică Vladimir Anton şi Réka Dálnoky, pe baza traducerilor de Radu Lupan (versiunea în limba română) şi Marcell Benedek (versiunea în limba maghiară), regia Vladimir Anton, video Petruşka Eranio, decorul Gellért Szucs-Olcsváry, costumele Boglárka Biró, Teatrul „Tomcsa Sándor” Odorheiu Secuiesc

32. Pădurea spânzuraţilor
după Liviu Rebreanu, regia, scenariul şi universul sonor Radu Afrim, scenografia Cosmin Florea, coregrafia Andrea Gavriliu, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti

33. Republica Melania
de Irina Nechit, regia Gelu Colceag, scenografia Adrian Damian, Teatrul Odeon Bucureşti

34. Salba dracului
de Vasile Alecsandri, regia şi scenografia Alexandru Dabija, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galaţi

35. Sam sau introducere în viaţa de familie

 Maria Wojtyszko, traducerea Patrícia Pászt, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsanna Kiss, coproducţie Teatrul „Tamási Áron” Sfântu Gheorghe şi Universitatea de Arte din Târgu-Mureş

36. Sub fiecare par e o mină neexplorată dint-un război neterminat cu tine

Scenariul şi regia Radu Afrim, scenografia Alexandra Constantin, Teatrul Tineretului Piatra Neamţ

37. Şi caii se împuşcă, nu-i aşa?
de Horace McCoy, dramaturgia Réka Szabó, regia Mădălin Hîncu, scenografia Răzvan Bordoş, Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania „Tompa Miklós”

38. Trei surori
de A. P. Cehov, regia István Albu, scenografia Erika Márton, Teatrul Figura Stúdió Gheorgheni

39. True West
de Sam Shepard, traducerea Vlad Cristache şi Silviu Debu, regia şi ilustraţia muzicală Vlad Cristache, scenografia Andreea Tecla şi Mădălina Niculae, Teatrul „Maria Filotti” Brăila

40. Un tramvai numit dorinţă
de Tennessee Williams, traducerea Antoaneta Ralian, regia Claudiu Goga, decorul Ştefan Caragiu, costumele Lia Dogaru, Teatrul Metropolis Bucureşti

41.Zbor deasupra unui cuib de cuci 
de Dale Wasserman, după un roman de Ken Kesey, în româneşte de Adrian Nicolae, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză, decorul şi costumele Adriana Grand, Teatrul Metropolis Bucureşti

Pentru al cincilea an consecutiv, Festivalul Naţional de Teatru se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României. Este un eveniment finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Primăria municipiului Bucureşti, Institutul Cultural Român fiind un partener tradiţional al evenimentului. Ediţia din acest an a FNT este dedicată celor 30 de ani pe care îi celebrăm de la evenimentele din Decembrie 1989, care au repus România pe harta democratică a lumii.

Spectacolele străine selecţionate de Marina Constantinescu pentru FNT 2019 sunt:

MAY B, spectacol  prezentat în premieră absolută în data de 4 noiembrie 1981, la Théâtre Municipal d’Angers – Franţa.

Cu peste 500 de reprezentaţii în 25 de ani de succes internaţional, „MAY B” reprezintă un fenomen rarisim pentru un spectacol de dans contemporan care se joacă de aproape 40 de ani, în peste 40 de ţări din întreaga lume. Creaţia celebrei coregrafe Maguy Marin, dincolo de faptul că este un bestseller pentru dansul contemporan, se constituie într-un reper istoric, o saga tragică a unei umanităţi înspăimântătoare. „«May B» este o bucăţică de umanitate: un cor arhaic de personaje modelate parcă din argilă, martori atemporali ai unei infinite rătăciri.” – mărturisea Maguy Marin, adăugând: „La Maurice Béjart, corpurile erau venerate. Totul era tinereţe, virtuozitate, sclipire. Mă gândeam ce-o fi cu celelalte corpuri, împiedicate, împietrite, corpurile stângace care abia reuşesc să se ţină pe picioare...”.

Opera lui Samuel Beckett a inspirat-o pe Maguy Marin să creeze aceste vieţi fisurate care celebrează o formă unică de burlesc sfâşietor. Spectacolul de Teatru-Dans „MAY B” este programat în FNT miercuri, 23 octombrie, de la ora 21.00, la Sala Studio a Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti.

În cadrul FNT 29, longeviva producţie scenică a coregrafei Maguy Marin va fi ilustrată şi printr-o expoziţie de fotografie cu 22 de imagini, semnate de Jean Louis Fernandez şi Laurence Danière, care va fi deschisă publicului în perioada 18 – 27 octombrie 2019, în Foaierul Sălii Studio a Teatrului Naţional Bucureşti.

De asemenea, din dorinţa de a crea o viziune cât mai cuprinzătoare a fenomenului pe care acest spectacol-reper al dansului contemporan îl reprezintă, Festivalul Naţional de Teatru programează pe 24 octombrie, de la ora 12.00, în HUB FNT, la Sala Mare ARCUB, o proiecţie a filmului semnat de cineastul David Mambouch intitulat „Maguy Marin – L’urgence d’agir / Nevoia de a acţiona”. Motto-ul de pe afişul peliculei explică pe deplin importanţa acestui eveniment cultural european: „Care este acel moment al istoriei lumii pe care-l trăim împreună?”

Spectacolul de Teatru-Dans „MAY B”, expoziţia de fotografie şi filmul pe care le veţi putea vedea în această ediţie conturează principalul eveniment al Festivalului Naţional de Teatru. De altfel, Marina Constantinescu, directorul Festivalului, a schimbat noua imagine a FNT plecând tocmai de la acest spectacol pe care l-a văzut în iarna acestui an la Théâtre de la Ville Paris, cu ocazia sărbătorii a 50 de ani de existenţă a instituţiei. În foaierul prestigiosului teatru putea fi admirată această expoziţie unică de fotografie a artiştilor în procesul lor de pregătire pentru „MAY B“. Una dintre fotografii, realizată de Jean Louis Fernandez, a devenit imaginea FNT 2019, Marina Constantinescu fiind impresionată de mesajul ei. „A fost exact ceea ce căutam. «May B» este acel spectacol care vorbeşte despre şcoală, tradiţie, model, rigoare. Ceea ce şi teatrul românesc o face cu excelenţă şi în anii de după căderea cortinei de fier, în libertate”, spune Marina Constantinescu.

Coregrafia: Maguy Marin

Costumele: Louise Marin

Coproducţie: Compania Maguy Marin şi Maison des Arts et de la Culture de Créteil, Franţa

CE QUE LE JOUR DOIT À LA NUIT / WHAT THE DAY OWES TO THE NIGHT / CEEA CE ZIUA ÎI DATOREAZĂ NOPŢII

Fotocredit: Liliana Mora

Un spectacol de: Hervé Koubi

Producător: Compania Hervé Koubi, Franţa

Premiera absolută: 31 ianuarie 2013, la Pavilion Noir d’Angelin Preljocaj – centru de excelenţă în arta dansului din Aix-en-Provence, Franţa.

Creaţia coregrafică „Ce que le jour doit à la nuit” semnată de Hervé Koubi este un excepţional exemplu de artă dedicată memoriei ancestrale a omului – ca parte a unei comunităţi, dar şi a fiecărui individ în parte. Pentru a vorbi despre originile sale algeriene, coregraful Hervé Koubi – nativ francez – alege Dansul. Dacă titlul face referire la romanul omonim al Yasminei Khadra, ţesătura artistică pe care coregraful o foloseşte pentru a se reconecta la origini revelează accente dinamice tulburătoare, aflate la intersecţia dintre hip-hop, street-dance şi dans contemporan. Doisprezece dansatori maghrebieni (originari din Algeria şi Burkina Faso) evoluează spectaculos pe scenă. Sub bagheta lui Koubi – un dirijor ferm care se declară „fratele lor” – ei conferă o energie extraordinară acestui spectacol profund, inspirat din pictura orientală sau din filigranurile în piatră ale arhitecturii islamice. Hervé Koubi îşi retrasează propria devenire, o ţesătură complexă şi plină de noduri semantice. „Ceea ce ziua îi datorează nopţii” este o poveste despre rădăcini, legături, timp, umanitate.

„E ca şi cum un orientalist din secolul al 19-lea ar veni în Algeria pentru a da viaţă viselor lui. Eu însumi, copil născut în Franţa, descoperindu-mi cu mare întârziere adevăratele origini, originile părinţilor mei algerieni prin naştere, am căutat să dau carne viselor mele”, spune Hervé Koubi

Spectacolul „Ceea ce ziua îi datorează nopţii” este programat în FNT vineri, 18 octombrie, de la ora 20.00, la Sala Mare a Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti.

În ajunul reprezentaţiei de la Bucureşti, în data de 17 octombrie, coregraful Hervé Koubi invită 25 de coregrafi şi dansatori români la o prezentare teoretică a demersului său artistic şi la un exerciţiu de lucru asupra unor fragmente din spectacol.

EUGENE ONEGIN / EVGHENI ONEGHIN

Fotocredit: Dmitry Sobolev

Bazat pe romanul în versuri de Alexander Puşkin

Coregrafia: Boris Eifman

Producător: Eifman Ballet, Saint-Petersbourg, Rusia

Spectacolul este versiunea dansată a romanului în versuri al lui Alexander Puşkin, în care Boris Eifman, unul dintre cei mai mari coregrafi contemporani, numit în New York Post „theatrical magician extraordinary”, combină elementele dansului clasic şi ale celui modern,  într-un univers sonor în care muzica lui Ceaikovski alternează cu rock-ul lui Alexander Sitkovetski. Versiunea Eifman a istoriei lui „Evgheni Oneghin”  este o ingenioasă şi rafinată interpretare contemporană a cunoscutei intrigi clasice imaginate acum două secole de inegalabilul Puşkin.

Boris Eifman este fondatorul şi directorul artistic al companiei Eifman Ballet din Sankt Petersburg, Rusia. Născut în 1946, în Siberia, a studiat la Conservatorul din Leningrad, apoi la Academia de Balet Vaganova. Din 1977, anul în care a început să creeze pentru dansatorii ansamblului său de balet, redenumit ulterior teatru de balet. Această modificare a numelui reflectă formula esenţială a creaţiilor lui Eifman, care urmăresc şi reuşesc din plin să transmită, prin limbajul trupului, prin actori, costume, lumini şi decoruri, în care se împletesc tradiţiile baletului rus cu tehnologia modernă, adevărate fluvii de emoţii, energii, idei.

„Atunci când gândesc un balet pornind de la marea literatură, o fac din dorinţa de a produce, prin mijloacele artei coregrafice, un impact emoţional al înţelepciunii şi al forţei creatoare a marilor noştri predecesori. Limbajul meu, cel al corpului, cel mai vechi mod de exprimare, proiectează valori spirituale universale, la care oricine are acces. Astfel, mă folosesc de o resursă literară pentru a aduce în atenţie problemele cu adevărat importante pentru contemporanii mei, acelea care pot fi transmise doar prin marea artă a dansului, cea care poate da expresie misterului spiritului uman.” – Boris Eifman.

Spectacolul „Evgheni Oneghin” este programat în FNT vineri, 25 octombrie, de la ora 21.00, la Sala Mare a Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti.

RICHARD III SAU DESPRE PUTERE ŞI FORŢA EI DE MANIPULARE

Pentru prima dată într-un festival, în acelaşi decor, două variante de spectacol teatral aparţinând aceluiaşi creator, realizate pe scene diferite ale Europei la aproape un an distanţă, două trupe diferite, acelaşi concept. Regizorul este Andrei Şerban, iar textul dramatic este celebrul „Richard al III-lea” de William Shakespeare.Versiunile scenice aparţin teatrelor„Radnóti Miklós” din Budapesta, Ungaria şi „Lucia Sturdza Bulandra” din Bucureşti.

„Richard al III-lea aduce la lumină o lume pe care autorul aproape a fotografiat-o, ca un document al timpului. Dar acest reportaj minuţios şi profund nu e doar politic şi social. E o altă oglindă a sufletului şi evidenţiază aspecte noi, şocante ale motivelor care au provocat dezastrul, nu doar pe plan individual, ci al unei ţări ajunse în ruină” – Andrei Şerban.

III. RICHARD / RICHARD AL III-LEA – de William Shakespeare

Traducerea şi adaptarea: István Vas, Andrei Şerban, Daniela Dima

Regia: Andrei Şerban

Costumele: Nagy Fruzsina

Light design: Baumgartner Sándor

Producător: Teatrul „Radnóti Miklós” Budapesta, Ungaria

Data premierei: 17 februarie 2018

Spectacolul „III. Richard” al trupei din Budapesta este programat în FNT marţi, 22 octombrie, de la ora 19.00, tot la Sala „Liviu Ciulei” a Teatrului Bulandra, Bucureşti

RICHARD AL III-LEA – de William Shakespeare

Traducerea şi adaptarea: Daniela Dima

Regia şi decorul: Andrei Şerban

Costumele: Fruzsina Nagy

Light design: Andrei Şerban

Producător: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” Bucureşti

Data premierei: 15 martie 2019

Spectacolul „RICHARD AL III-LEA” al trupei bucureştene este programat în FNT duminică, 20 octombrie, de la ora 19.00, la Sala „Liviu Ciulei” a Teatrului Bulandra, Bucureşti

Cele două spectacole vor fi urmate de o DEZBATERE provocatoare, plecând de la subiectul şi temele abordate de textul lui Shakespeare şi de regizorul Andrei Şerban, sub numele de „RICHARD III SAU DESPRE PUTERE ŞI FORŢA EI DE MANIPULARE“, dezbatere care va avea loc miercuri, 23 octombrie, de la ora 11.30, la sala  „Liviu Ciulei” a Teatrului Bulandra din Bucureşti.

Vor fi prezenţi protagonişti ai celor două companii de teatru (Radnóti şi Bulandra), alături de Andrei Şerban.

Puteţi urmări aici: Colecţia Interviurilor FNT la Adevărul LIVE.