Război în cultură: Corina Şuteu, în conflict cu Parlamentul, cabliştii, Telekomul şi Gică Severin, se ţine tare şi explică de ce nu-i vorba de „taxe în plus“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Fermitatea ministrului Corina Şuteu a atras asupra sa mânia forţelor tribaliste din societate
Fermitatea ministrului Corina Şuteu a atras asupra sa mânia forţelor tribaliste din societate

ATAC În timp ce ministrul Corina Şuteu încearcă să reformeze sistemul care nu a mai fost schimbat de decenii, senatorul pesedist Georgică Severin consideră că merge şi-aşa, din moment ce „parcă, am luat şi anul ăsta premii la Cannes“.

Săptămâna trecută, Ministerul Culturii a anunţat că a a definitivat proiectul de modificări propuse pentru Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia şi că, conform legii, îl supune dezbaterii publice. Propunerile şi observaţiile referitoare la proiectul de act normativ (o ordonanţă de urgenţă) puteau fi trimise până pe 29 august, pe canalele de comunicare ale Ministerului.

Este pentru a treia oară când Corina Şuteu, care a anunţat de la început că cinematografia este o prioritate a mandatului său, încearcă să introducă aceste modificări. De data aceasta, proiectul a declanşat o veritabilă furie printre cei care se opun schimbărilor. Ministrul Corina Şuteu a fost supusă unui adevărat tir din toate direcţiile: presa reacţionară, cablişti, operatori de telefonie şi internet (unele din cele mai profitabile firme de pe piaţă, de altfel), membri CNC şi CNA, parlamentari etc. Acuzaţiile şi alarmele de tipul „alte taxe“, „creşteri de preţuri“, „care-i urgenţa“ sau „deficit de imagine pentru Cioloş şi guvernul său“ au curs din toate părţile.

Severin o ia de sus pe ministrul Şuteu

Totul a culminat cu audierea ministrului Culturii, care-a fost chemată marţi în Comisia de Cultură şi Media a Senatului pentru a da explicaţii pe marginea Ordonanţei de Urgenţă.

„Cinematografia este o urgenţă. Sunt primul ministru după Rebreanu, cred, care pune cinematografia ca prioritate a mandatului său. Cred că cinematografia este unul dintre produsele culturale care atrage atenţia pe plan internaţional, care poate deveni un generator economic. De fapt, urgenţa constă în deblocarea unor situaţii care nu permit alinierea industriei noastre la industria cinematografică mondială“, a explicat Corina Şuteu sensul demersului său,

accentul pus pe acest domeniu, în faţa membrilor comisiei conduse de senatorul pesedist Georgică Severin. Acesta din urmă a ripostat cu un lung discurs, care-a persiflat şi dus în derizoriu afirmaţiile anterioare ale lui Şuteu.

„Veniţi cu Legea în Parlament. Nu e nevoie de Ordonanţă de Urgenţă. Tentativa de a crea Ordonanţa de Urgenţă mi se pare că excede caracterul constituţional“, susţine Georgică Severin (în condiţiile în care mai toate guvernele anterioare, mai ales cel condus de Tăriceanu, au guvernat în primul rând prin OG-uri). „Este foarte greu să susţii o urgenţă culturală. Cinematografia cere măsuri de urgenţă“, şi-a menţinut ferm poziţia ministrul.

„Toate astea pentru industria cinematografică. Eu nu spun că nu merită. Culmea, chiar funcţionează, ia premii, dar nu prea are spectatori – asta e partea a doua“, s-a exprimat, urechist, preşedintele Comisiei de Cultură.

Severin: „Se prăbuşeşte ceva?“

În esenţă, Severin susţine că astfel se face o mare nedreptate între zona cărţii, pentru că „sunt şi pe internet“, cea muzicală şi cea a cinematografiei. „Denotă un parti-pris“, a spus Georgică Severin (fals, pentru că doar industria cinematografică, costisitoare şi importantă, necesită susţinere din partea statului, ca în toate ţările europene civilizate; în anii ’90, Marea Britanie şi-a relansat cu brio zona filmului, falimentară la acel moment, prin „exploatarea fără scrupule“ a Loteriei Naţionale).

Georgică Severin

Foto dreapta: Tribalistul Severin are pâinea şi cuţitul la Senat

„Se încearcă, favorizând o anumită zonă culturală, să se introducă noi taxe, care, după părerea mea, sunt nejustificabile”, a mai subliniat pesedistul, care-a mai emis o „perlă“: „Credeţi că era nevoie de o Ordonanţă de Urgenţă dată în şapte zile (dar ministrul propune aceste modificări încă dinainte de vacanţa parlamentară – n. red)?

Se prăbuşeşte ceva? Parcă am luat premii la Cannes şi anul ăsta! Se doreşte asta pentru că sunt interese din anumite zone“.

„Nu apăr interese, apăr principii!“, scrisese Corina Şuteu, luni, pe Facebook, într-o postare pe această temă.

Citeşte şi: Ciocnire în Senat între Şuteu şi Severin pe tema Legii Cinematografiei

Jucan: „O gravă eroare“

„Nu am avut posibilitatea ca instituţie să facem modificări pe text, atâta timp cât nu ne-a fost adus la cunoştinţă“, a declarat Anca Mitran, directorul Centrului Naţional al Cinematografiei, una dintre principalele instituţii vizate de schimbare. Compania Telekom România, unul din cei mai mari jucători pe piaţa de comunicaţii din România, consideră că noua taxă de 1% pentru Fondul Cinematografic, propusă de Ministerul Culturii, este arbitrară şi că efectul măsurii va fi creşterea tarifelor în piaţă. Potrivit proiectului postat pe site-ul Ministerului Culturii (MC), contribuţia de 1% va fi aplicată tuturor operatorilor economici pentru retransmisia emisiunilor de televiziune.

Valentin-Alexandru Jucan, membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), a transmis marţi că modalitatea de a colecta sume de bani din zona audiovizuală pentru fondul destinat cinematografiei este o gravă eroare, atât din punct de vedere al deciziei în sine, cât şi din punct de vedere procedural şi, prin urmare, dezaprobă proiectul de Ordonanţă de Urgenţă propus de ministrul Culturii, Corina Şuteu.

„Aprobarea de către Guvernul României a proiectului de Ordonanță de Urgenţă în forma prezentată pe site-ul Ministerului Culturii, pentru aşa-zisa dezbatere publică, ar însemna încălcarea prevederilor Constituţiei, ale Legii privind transparenţa decizională în administraţia publică, a celei privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum şi a OUG privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat“, a spus Jucan.

Taxele noi sunt, de fapt, vechi

„Colectarea unei contribuţii de 1% aplicată asupra veniturilor realizate lunar de operatorii economici pentru retransmisia emisiunilor de televiziune, indiferent de tehnologie: transmisie terestră analogică sau digitală, cablu, inclusiv prin fibră optică sau fire telefonice, prin satelit, precum şi prin aplicaţii care utilizează internetul“, se arată în atât de incriminatul articol al noii Ordonanţe pusă în discuţie de Minister (articolul 11, care modifică articolul 13 din Ordonanţa actuală). Este fragmentul care-a pus pe jar pe toţi cei cu interese în această zonă.

Proiectul actual de Ordonanţă nu face decât să exprime modificările aduse formei vechi şi să prezinte (doar) textul la care s-a intervenit, prin urmare poate fi uşor interpretat, la o lectură superficială, ca ceva cu totul nou (de aceea, pe site-ul MC se află şi un tabel comparativ cu ambele variante, care-ar trebui, de fapt, citit, de cei interesaţi). De-aici, toată panica cu „taxe noi“, „taxe peste taxe“. Pur şi simplu, operatorii de conţinut video pe internet şi reţelele de telefonie mobilă nu puteau fi prinşi în legea de-acum zece ani, pentru că domeniul era insuficient dezvoltat.

Giurgiu: „Se aliniază legislaţia la nivel european“

Tudor Giurgiu

Lucrurile sunt explicate, pentru „Adevărul“, de regizorul Tudor Giurgiu (foto sus), unul dintre principalii susţinători ai modificărilor la Legea Cinematografiei: „ E evident că unii habar nu au să citească şi să interpreteze un text legislativ nou prin comparaţie cu legea cinematografiei aflată în vigoare. Televiziunile nu sunt deloc supuse unor «taxe noi». Taxa aplicată publicităţii TV are aceeaşi valoare (4%) şi e plătită de către advertiseri, de clienţii de publicitate, fie direct, fie prin intermediul agenţiilor de media. De asemenea, contribuţia cabliştilor e neschimbată. Deci, posturile TV nu sunt afectate în niciun fel de textul ordonanţei, aşa cum încearcă anume persoane să inducă tendenţios“.

Dar noua taxă, de 1%, pentru furnizorii de net? „Cât despre taxarea furnizorilor de servicii internet, Ministerul Culturii nu a făcut decât să alinieze legislaţia la nivel european. Foarte multe ţări au adoptat sistemul promovat de Franţa şi validat de Comisia Europeană prin care providerii de internet (servicii prin care se şi descarcă/vizionează filme) finanţează, într-un cuantum minimal, cinematografia.

În condiţiile în care statul finanţează cu 0 lei de la buget un domeniu cultural care a adus în ultimii 10 ani un important prestigiu internaţional României, actualizarea unor surse de finanţare în context cu evoluţiile europene este un lucru salutar“, explică Tudor Giurgiu.

MC: „Vorbim de o citire eronată“

La rândul său, Ministerul Culturii comunică, la solicitările ziarului „Adevărul“, resorturile mai profunde ale acestor schimbări.

„Din 2005 până în prezent au avut loc schimbări majore în peisajul audiovizual, şi mai ales în modul în care conţinutul poate fi vizionat. Astăzi 50% din traficul de date, din tot traficul de date din România, este generat de consumul de materiale video“,

explică reprezentanţii acestuia. „În anumite articole de presă, vorbim de o citire eronată a tabelului comparativ, unde în urma renumerotării articolelor şi alineatelor poate avea loc o lectură eronată“, mai avertizează Corina Şuteu, prin comunicatorii săi.

În ce priveşte „taberele“ din interiorul breslei cinematografice, încă din 21 iunie, o scrisoare de susţinere de plano a măsurilor iniţiate de Corina Şuteu şi adresată Parlamentului a fost semnată de peste 70 de cineaşti, dintre cei mai prestigioşi, printre care: Ada Solomon, Oana Pellea, Adrian Sitaru, Alexandru Solomon, Andrei Ujică, Corneliu Porumboiu, Radu Jude, Stere Gulea, Tudor Giurgiu, Mihai Chirilov etc. Printre principalii consilieri ai Corinei Şuteu în formularea acestor propuneri de modificări se află Cristian Mungiu, singurul cineast român premiat până acum cu Palme d’Or, care-a şi însoţit-o în faţa parlamentarilor la audierile de dinaintea vacanţei.

Citeşte şi: Cristian Mungiu, despre propunerile de îmbunătăţire a Legii Cinematografiei: „Nu avantajează în nici un fel concret vreun grup anume de cineaşti“

Bacalaureat

Imagine din filmul „Bacalaureat“, pentru care Cristian Mungiu a luat premiul de regie la Cannes, lucru care lui Georgică Severin i se pare de la sine înţeles

Comeagă: „Păpuşarii sunt disperaţi să pună mâna pe bani“

Contestaţiile vin, în principal, din partea UARF, facţiune ultra-minoritară a Uniunii Cineaştilor (UCIN), concentrată în jurul unor cineaşti retrograzi şi reacţionari, precum Ioan Cărmăzan şi Cristian Comeagă.

„Eu ştiu că păpuşarii din spatele doamnei ministru sunt disperaţi să pună mâna pe banii cinematografiei înainte să piardă ministerul din mână, aşa că bat din picior pentru a obţine o ordonanţă, căci în dezbatere parlamentară n-ar avea şanse“,

declara într-un interviu acesta din urmă. Comeagă mai acuza şi că „cererile sale privind proiectul „Românii – povestea unui neam” au fost trase pe linie moartă la ministerul condus de Corina Şuteu“. “Cred că pur şi simplu doamna ministru e mai atrasă de proiectele din categoria „I f_ _k Romania”, iar de cele din categoria „I l_ _e Romania” se fereşte ca dracul de tămâie, cum spune românul”. Afirmaţia spune totul despre tribalismul şi naţionalismul personajului.

„Poate pentru că nouă, celor care plătim banii din care în ţara asta se fac filme nu ne-a trecut prin cap că e dreptul nostru să cerem:

VREM ŞI ALTFEL DE FILME ROMÂNEŞTI ! Vrem filme care să ne distreze şi să ne intereseze, nu să ne enerveze sau să ne plictisească; vrem filme cu România frumoasă şi cu români de treabă, care n-au loc la ştiri de România mizeră şi români netrebnici; vrem filme care să ne dea chef de viaţă şi putere de a răzbate, nu să ne reteze încrederea şi speranţa; vrem poveşti de dragoste, vrem comedii adevărate, povestiri istorice şi drame psihologice, vrem filme de aventuri şi filme poliţiste, filme de anticipaţie, fantezii şi basme, filme care să ne lumineze copiii, nu să-i prostescă, vrem filme pe gustul nostru, nu pe al altora.

Cei care semnăm această petiţie punem în vedere Parlamentului şi Guvernului, celor care aleg ce filme se fac din banii noştri că noi, spectatorii

VREM ŞI ALTFEL DE FILME ROMÂNEŞTI !“, mai spuneau, prin primăvară, reprezentanţii taberei „tribaliste“ (producătorii Dan Badea, Cristian Comeagă, actorii Florin Zamfirescu, Daniela Nane, Anca Sigartău, regizorii Radu Gabrea, Ioan Cărmăzan etc.) într-o petiţie postată online şi adresată Corinei Şuteu.

1%
din profit li se cere operatorilor economici pentru a susţine cinematografia

„Cinematografia este o urgenţă. Sunt primul ministru după Rebreanu, cred, care pune cinematografia ca prioritate a mandatului său.“ Corina Şuteu ministrul Culturii „Se prăbuşeşte ceva? Parcă am luat premii la Cannes şi anul ăsta! Se doreşte asta pentru că sunt interese din anumite zone.“ Georgică Severin senator „Cât despre taxarea furnizorilor de servicii internet, Ministerul Culturii nu a făcut decât să alinieze legislaţia la nivel european.“ Tudor Giurgiu regizor

Redăm mai jos integral punctul de vedere al Ministerului Culturii:

„Din 2005 până în prezent au avut loc schimbări majore în peisajul audiovizual, şi mai ales în modul în care conţinutul poate fi vizionat. Astăzi 50% din traficul de date, din tot traficul de date din România, este generat de consumul de materiale video.

Astfel se introduce la art.13 alin. 1. lit j

j) colectarea unei contribuţii de 1% din încasările lunare realizate de furnizorii de servicii de internet, inclusiv prin serviciile de telefonie mobilă, contribuţie care se adaugă preţului pentru serviciile oferite; obligaţia de a prezenta documentele care certifică sumele încasate, precum şi obligaţia de plată a contribuţiei revine persoanelor juridice care realizează aceste venituri.

Având în vedere evoluţia modalităţii de exploatare a conţinutului video în spaţiul online se introduce la Art. 13, alin. 1, lit b :

b) colectarea unei contribuţii de 1% din preţul de vânzare şi/sau închiriere a filmelor pe platforme de streaming video online de tipul VoD, SvoD, TvoD, PayPerView, care se adaugă la acest preţ, plătibilă de operatorul economic care face vânzarea şi/sau închirierea;

În articolul de presă semnalat, vorbim de o citire eronată a tabelului comparativ, unde în urma renumerotării articolelor şi alineatelor poate avea loc o lectură eronată, prin urmare următorul enunţ nu este în concordanţă cu textul ordonanţei aflate în dezbatere publică: “Prin această Ordonanţă Guvernul va majora de la 3% la 4% echivalentul contribuţiei din contravaloarea minutelor de publicitate contractate de posturile de televiziune publice şi private, indiferent de modalitatea de radiodifuzare şi inclusiv de organismele de televiziune cu circuit închis.”

În  textul OG 39/2005  aflat în vigoare în acest moment:

Art. 13, alin.1 lit. b:

b) colectarea unei contribuţii de 4% din contravaloarea minutelor de publicitate contractate de posturile de televiziune publice şi private, contribuţie care se adaugă la acest preţ şi care se încasează de la agentul de publicitate, de la firma intermediară cumpărătoare a minutelor de publicitate sau de la operatorul economic cumpărător al minutelor de publicitate care este obligat să transmită Centrului Naţional al Cinematografiei lista cu contractele încheiate, cuprinzând valoarea acestora şi denumirea agenţilor vânzători;

nu are loc nicio modificare la această literă, decât renumerotarea textului:

Art. 13, alin.1 lit. c

c) colectarea unei contribuţii de 4% din contravaloarea minutelor de publicitate contractate de posturile de televiziune publice şi private, contribuţie care se adaugă la acest preţ şi care se încasează de la agentul de publicitate, de la firma intermediară cumpărătoare a minutelor de publicitate sau de la operatorul economic cumpărător al minutelor de publicitate care este obligat să transmită Centrului Naţional al Cinematografiei lista cu contractele încheiate, cuprinzând valoarea acestora şi denumirea agenţilor vânzători;

Cu privire la contribuţia operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc se prevede preluarea textului adoptat în Parlamentul României în luna mai a acestui an şi promulgat de către Preşedintele României, respectiv Art. 13. alin 1 lit. g.:

g)un procent de 2% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc va fi direcţionat anual către Fondul cinematografic pentru încurajarea şi susţinerea industriei cinematografice. Suma va fi virată Fondului cinematografic până la data de 31 mai a anului în curs pentru anul precedent şi nu se supune regularizării conform prevederilor art. 66 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite