Conferinţa naţională la UNArte cu ocazia împlinirii a 150 de ani de învăţământ artistic românesc

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Studenţi lucrând într-unul dintre atelierele Universităţii Naţionale de Arte
Studenţi lucrând într-unul dintre atelierele Universităţii Naţionale de Arte

Pe 5-6 mai, în Aula Academiei Române, se ţine Conferinţa naţională „150 de ani de învăţământ artistic şi Academia Română“, unde vor vorbi academiciuanul Răzvan Theodorescu, Preşedinte al Secţiei Arte, Arhitectură şi Audiovizual din cadrul Academiei Române şi doctorul Cătălin Bălescu, Rectorul Universităţii de Arte Bucureşti.

Primele comunicări sunt dedicate structurii şi particularităţilor învăţământului românesc de artă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Oana Marinache va urmări apariţia primelor forme de învăţământ artistic în Ţara Românească în timpul domniei lui Barbu Ştirbey. Aurica Ichim se concentrează asupra activităţii didactice şi de animator a pictorului academist Gheorghe Panaiteanu-Bardasare, primul director al Şcolii de Arte Frumoase şi al Pinacotecii din Iaşi.

Prezentarea Corinei Teacă îşi propune să pună în lumină punctele de întâlnire dintre disciplina istoriei artei şi discursul identitar românesc începând cu ultimele decenii ale secolului al XIX-lea şi până în primele decenii ale secolului XX. 

Istoricul de artă Doina Lemny de la Centrul Georges Pompidou, Paris, va prezenta în cadrul acestui eveniment două comunicări; prima dintre ele devoalează anumite repere ale carierei lui Adam Bălţatu pornind de la un manuscris inedit al artistului. Cea de-a doua se concentrează asupra a ceea ce autoarea numeşte o „nostalgie a originilor” surprinsă în scrierile şi opera brâncuşiană.

image

Constantin Brâncuşi (dreapta jos) a terminat studiile la Şcoala de Arte Frumoase în 1902

Profesorul Cristian-Robert Velescu (Universitatea Naţională de Arte Bucureşti) propune o nouă lectură a textului lui V.G. Paleolog cu intenţia de a evidenţia raporturile unei lucrări brâncuşiene de tinereţe – Ecorşeul – cu anumite opere de maturitate. Istoricul şi criticul de teatru Manuela Cernat va evoca amiciţia a doi mari artişti români, Jean Negulesco şi Horia Igiroşanu, colegi la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti în anii ’20. 

Cătălina Macovei de la Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române va prezenta câteva consideraţii privitoare la activitatea pedagogică a lui Camil Ressu, pictor şi prim Rector al Academiei de Arte din Bucureşti. 

camil ressu

Camil Ressu, împreună cu clasa, la UNArte

Olivia Niţiş, cercetător în cadrul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”, se concentrează asupra figurii Ceciliei Cuţescu-Storck, a cărei activitate pedagogică este interpretată din perspectivă feministă. Ruxanda Beldiman va vorbi despre activitatea arhitectului George Sterian, fondator al Catedrei de Arte Decorative din cadrul Şcolii de Arte Frumoase. 

Istoricul de artă Ioana Vlasiu va prezenta o comunicare legată de perioada formativă a pictorului Ştefan Popescu, cea a anilor petrecuţi de acesta la academia müncheneză.

Comunicarea Ileanei Pintilie, profesor la Facultatea de Arte din Timişoara propune o trecere în revistă a caracterului învăţământului artistic transilvănean, aflat la confluenţa ideilor central europene şi occidentale. Istoricul de artă Ioana Beldiman (Universitatea Naţională de Arte Bucureşti) se opreşte asupra unor aspecte ale învăţământului artistic pe fundalul politic profund ideologizat al anilor ’50, dorind să semnaleze „mecanismele de implantare a realismului socialist”. 

Profesorul Ruxandra Demetrescu de la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti aduce în atenţia publicului o temă actuală a învăţământului artistic, cea a doctoratului în arte vizuale şi dinamica relaţiei dintre cercetare şi practica artistică. Virginia Barbu, cercetător în cadrul Institutului de Iastoria Artei „G. Oprescu” va prezenta cariera artistică şi pedagogică a graficianului Simion Iuca.

Istoricul de artă Ruxandra Dreptu propune o evocare a Catedrei de Istoria şi Teoria Artei din cadrul fostului Institut de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din anii ’70. Cercetarea propusă de Adrian Guţă se concentrează în jurul zonei „foto-video” şi a relaţiei dintre pedagogie şi practica artistică.

Cercetarea Corinei Cimpoeşu intenţionează să facă cunoscute aspecte ale învăţământului privat din Moldova la mijlocul secolului al XIX-lea. Istoricul de artă Adrian-Silvan Ionescu, Director al Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”, a cărui comunicare va încheia sesiunea, va evoca activitatea Şcolii de Belle-Arte din Iaşi în timpul Primului Război Mondial. 

stefan luchian

Pictorul Ştefan Luchian a absolvit Şcoala Naţională de Arte Frumoase în 1889

În pauza primei zile a conferinţei, în Sala Theodor Pallady a Bibiliotecii Academiei Române va fi vernisată expoziţia Studii de atelier la Şcoala de Belle-Arte, rod al colaborării dintre Cabinetul de Stampe al amintitei biblioteci şi Institutul organizator al manifestării ştiinţifice. Pe simeză vor putea fi admirate lucrări ale profesorilor şi elevilor/studenţilor instituţiei din intervalul 1864-1940: Th. Aman, G. M. Tattarescu, C. I Stăncescu, G.D. Mirea, Gh. Popovici, Em. Panaiteanu Bardasare, C. Artachino, K. Loghi, D. Paciurea, C. Medrea, N. N. Tonitza, N. Dărăscu, C. Ressu, C. Baba, Al. Ciucurencu etc. Pe lângă desenele în cărbune, creion sau tuş ale acestor iluştri înaintaşi, organizatorii s-au străduit să adune şi portretele lor fotografice, dând astfel concreteţe unor chipuri uitate. 

În încheierea celei de-a doua zile a conferinţei, în aceeaşi Sală Theodor Pallady, va fi lansată cartea lui Adam Bălţatu: „Voiam să fiu pictor... Însemnări“, publicată la Editura Junimea din Iaşi, sub îngrijirea istoricului de artă Doina Lemny, care a semnat şi prefaţa. 

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite