Compozitoarea Camelia Dăscălescu a murit cu câteva zile înainte de a împlini 96 de ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La 22 ianuarie compozitoarea Camelia Dăscălescu ar fi împlinit 96 de ani. Din păcate, cu o zi înainte de intrarea în noul an, la 30 decembrie 2016, a murit la fel cum a trăit, modestă, departe de ochii lumii.

Camelia Dăscălescu, cunoscuta şi iubita compozitoare şi profesoară, s-a stins încet. S-a născut la 22 ianuarie 1921 la Iaşi. A urmat, între 1937-1940, cursurile Conservatorului din Iaşi, apoi cursurile Conservatorului din Bucureşti (1942-1944), unde a studiat cu Ioan D. Chirescu (teorie-solfegiu), Mihail Jora (contrapunct) şi Dimitrie Cuclin (estetică muzicală şi forme muzicale).

Dacă la începutul carierei a avut vocaţia de producător muzical, redactor muzical la Casa de discuri Electrecord, din 1957, mai târziu a conceput frumoase programe, mărturii de istorie ale genului, o experienţă bogată care a ajutat-o în drumul său de viitor pedagog, atât în România, cât şi la San Remo, 1970, Praga – 1969, 1970, sau Berlin; le-a predat elevilor germani  cursuri privind impostaţia vocală la microfon, între anii 1970 şi 1971. Până la creaţie a mai fost doar un pas. Astfel, Camelia Dăscălescu debuta la finalul anilor 50, în muzica uşoară, cu melodia ”Şoapte de dragoste”. Primul musical  ”Necunoscuta şi cei patru cavaleri”, libretul Sidonia Drăguşan, a fost semnat în 1969. Cu succes şi reţetă comercială au urmat spectacolele ”Şi femeile joacă fotbal”, ”Nevestele vesele din Windsor”, ”Alcor şi Mona”, după Mihail Sebastian,  ”Comedia erorilor”, ”Visul unei nopţi de iarnă”.

”Ultima dată am întâlnit-o vară trecută, la sediul UCMR, unde a primit diploma de excelenţă pentru întreaga sa carieră artistică. Revederea a fost... dulce. Ea s-a bucurat de întâlnirea noastră, după ani şi ani, iar eu, şi mai mult, deoarece am regăsit acel om cu privirea caldă, vocea blândă, care ştie să dăruiască iubire!

Sunt profund dezamăgită de faptul că nimeni din mass-media nu a scris, nu a spus ceva despre moartea sa, despre OMUL, profesionistul Camelia Dăscălescu. E trist, ruşinos, dureros că nu ştim să ne apreciem valorile cât sunt în viaţă si nici atunci când nu mai sunt! Sincere condoleanţe familiei! Dumnezeu să o ierte!”, a declarat interpreta de muzică uşoară Stela Enache.

Iubită de generaţii de interpreţi

image

A fost iubită de majoritatea lumii artistice, poate de aceea atât de îndurerată a fost interpreta Stela Enache în declaraţia sa. Camelia Dăscălescu a şlefuit generaţii de solişti precum Dan Spătaru, Cornel Constantiniu, Anda Călugăreanu, Petre Geambaşu, Doina Spătaru, Ruxandra Ghiaţă, Pompilia Stoian. Aceştia au beneficiat de experienţa şi talentul ei. Dan Spătaru a lansat primul mare succes al compozitoarei: ”Nu-ţi fie teamă de-un sărut”. Camelia Dăscălescu a făcut parte din juriul unor importante festivaluri internaţionale de muzică uşoară, între care Festivalul de la Dresda sau ''Zecchino d'oro'', Italia, în anii '70. În perioada 1975-1977, Camelia Dăscălescu a predat cursuri de impostaţie la microfon la Conservatorul de muzică uşoară din Berlinul de Est (fosta R.D. Germană).

Compozitoare de muzică uşoară, de muzică de teatru, film şi spectacole de revistă, Camelia Dăscălescu a fost membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România din anul 1968. A primit numeroase premii precum cele de la Festivalul naţional de muzică uşoară de la Mamaia (1975, 1982, 1985, 1986, 1987), Premiile Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (1979, 1982, 1983, 1988) şi Premiul de Excelenţă al UCMR pentru întreaga activitate (2002).

În cadrul unei ceremonii desfăşurate, la 31 mai 2004, la Palatul Cotroceni, preşedintele Ion Iliescu i-a conferit Cameliei Dăscălescu Ordinul ''Meritul Cultural'' în grad de Cavaler. Pe 26 martie 2012, în cadrul celei de-a X-a ediţii a Premiilor Muzicale Radio România, compozitoarea Camelia Dăscălescu a fost distinsă cu ''Premiul pentru întreaga activitate''.

A debutat în calitate de compozitor în anul 1957, cu piesa ''Şoapte de dragoste''. Au urmat zeci şi zeci de melodii: ''Cine eşti, amintire?'' (1957), ''Fără să vreau'' (1957), ''Dragi jucării'' (1958), ''Poştaşul'' (1958), ''Melodii, melodii'' (1960), ''Amintiri... amintiri...'' (1963), ''Nu-ţi fie teamă de-un sărut'' (1966), ''Ploua mărunt şi ne plimbam'' (1967), ''Florile ţi-au spus'' (1969), ''Să nu crezi că-mi pare rău'' (1969), ''Vorbe, vorbe, vorbe'' (1970), ''Septembrie'' (1972), ''Va fi soare mereu''(1973), ''Mare, eşti minunată, marea mea''(1974), ''Nu vom şti niciodată'' (1974), ''Pentru tot ce ne-am visat'' (1975), ''Fata şi marea'' (1975), ''Suflet îndrăgostit'' (1976), ''Pentru îndrăgostiţii lumii'' (1979), ''Eu sunt pasărea albă'' (1982), ''Nu-ţi fie teamă de iubire'' (1984), ''Acele veri ale iubirii'' (1985), ''Auzi cum cântă marea'' (1985), ''Eu sunt sentimental'' (1985), ''Cine sunt eu'' (1985), ''De ce-ai venit, singurătate'' (1986), ''Oraşul crizantemelor'' (1987), ''Aş vrea să-ţi dăruiesc o stea'' (1987), ''Dragostea mea'' (1992), ''Alb, albastru, violet'' (1992), ''În zori de zi'' (1992), ''Destăinuire'' (1993), ''C'est la vie'' (1994), ''Nu te-am uitat'' (1995), ''Călătorind spre tine'' (1996), ''Marea, ca un cântec de iubire'' (1997), ''Nu vom mai dansa'' (1998), ''Primăvara'' (1998), ''Soarele meu'' (1999), ''Nu-ţi fie teamă de iubire'' (1999) ş.a. De asemenea, a compus muzica filmului ''Ultimele zile ale verii'' (1976, regia Savel Stiopul).
 

Cultură



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite