BILANŢ Peste 150.000 de vizitatori, în Festivalul Europalia

0
Publicat:
Ultima actualizare:
2500 de persoane au stat la coadă, la Bozar, în ultima zi, pe 2 februarie, la expoziţia Brâncuşi din Europalia
2500 de persoane au stat la coadă, la Bozar, în ultima zi, pe 2 februarie, la expoziţia Brâncuşi din Europalia

Festivalul Europalia, un proiect de ţară, organizat împreună cu Institutul Cultural Român (ICR),  s-a încheiat duminică, 2 februarie 2020, se dovedeşte un succes. Peste 150.000 de persoane au fost prezente la peste 250 evenimente de cel mai înalt nivel  care au reprezentat creativitatea românească  în lume prin arte vizuale, muzică, cinema, literatură, artele spectacolului.

România, ţară invitată de onoare a celei de-a 27-a ediţii a Festivalului Internaţional de Arte Europalia, a fost prezentă, în perioada 2 octombrie 2019 - 2 februarie 2020, prin expoziţii, spectacole, concerte în Belgia, dar şi în alte ţări - Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Olanda, Luxemburg şi Germania. Evenimentele coordonate de Institutul Cultural Român, alături de Europalia International din Belgia, au avut loc în oraşele Bruxelles, Gent, Bruge, Leuven, Liège, Luxemburg, Amsterdam, Aachen şi Lille.

Chiar în ultima zi, expoziţia-far „Brâncuşi. Sublimarea formei“ de la Palatul Artelor Frumoase BOZAR a înregistrat un record de vizitatori. Nu mai puţin de  2.500 de persoane au stat la rând să poată intra în muzeu  să admire operele sculptorului român.

În total, în perioada  2 octombrie 2019 - 2 februarie 2020, expoziţia curatoriată de Doina Lemny, cu opere ale sculptorului român împrumutate din Tate Gallery din Londra, Muzeul Rodin, Centrul Pompidou din Franţa, Muzeul Hirshhorn din Washington şi Muzeul Guggenheim din New York, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul de Artă din Craiova şi din colecţia Academiei Române, a fost vizitată de 116.000 de persoane din toate colţurile lumii. Majestăţile Lor Regele Philippe al Belgienilor şi Regina Mathilde, alături de preşedintele României, Klaus Iohannis, au vizitat expoziţia „Brâncuşi. Sublimarea formei”, la deschiderea festivalului, pe 1 octombrie 2019.

Bancusi oficialitati deschidere

 „În Europalia, prin cele 250 de evenimente, s-a desfăşurat, timp de patru luni, cel mai amplu program de promovare culturală a României. Expoziţia Brâncuşi este, probabil, după cele mai importante criterii - valoarea artistului, valoarea obiectelor de patrimoniu, numărul de vizitatori - cel mai important eveniment unic pe care România l-a desfăşurat vreodată în străinătate. Expoziţia este în clasamentul primelor trei evenimente derulate în festival pe o perioadă de 50 de ani, de când există Europalia“, a  declarat Mirel Taloş, preşedintele interimar al ICR.  

 „Tema ediţiei Europalia, dedicată României, a fost dialogul. Am încercat să îmbinăm armonios şi coerent diversitatea domeniilor şi să ne prezentăm cu vârfurile din cultura română patrimonială şi contemporană. Cuvântul care descrie participarea României la Europalia este excelenţă“, a subliniat preşedintele interimar al ICR.

Koen Clement, manager general Europalia Internaţional, a mulţumit partenerilor români la întâlnirea dintre specialiştii români şi belgieni, care a marcat finalul expoziţiei „Brâncuşi. Sublimarea formei”.  La această dezbatere, desfăşurată pe 1 februarie 2020 la Maison des Arts, Universitatea Liberă din Bruxelles, a fost apreciată opera şi personalitatea marelui Brâncuşi. „Sunt impresionat de  emoţia pe care am văzut-o, nu de puţine ori, pe chipul vizitatorilor care au venit în număr atât de mare la Bozar, la cea mai amplă expoziţie monografică dedicată, în Belgia, operei lui Constantin Brâncuşi”.

Momente de vârf în Europalia  2 octombrie 2019 -2 februarie 2020

Arte vizuale şi istorie

Expozitie Dacia Felix

Muzeul Naţional de Istorie a României este coordonatorul, alături de ICR, a două expoziţii de istorie, cu obiecte de patrimoniu şi tezaur, care rămân deschise în EUROPALIA până pe 26 aprilie 2020.  Expoziţia „Dacia Felix“, care ilustrează prezenţa şi civilizaţia dacilor pe actualul teritoriu al României, atât înainte, cât şi după parţiala cucerire romană, este găzduită, în continuare, de Muzeul Galo-Roman din Tongeren, Belgia, în timp ce Muzeul Grand Curtius din Liège prezintă expoziţia „Roots - Civilizaţia Neolitică/Epoca Bronzului pe teritoriul României“, care ilustrează apariţia şi dezvoltarea unor civilizaţii preistorice pe teritoriul ţării noastre.  „Dacia Felix a avut, până pe 31 decembrie 2019,  13.752 de vizitatori, iar Roots, până pe 6 ianuarie 2020,  2.297 de vizitatori, conform cifrelor comunicate, până în acest moment, de Europalia. Suntem foarte bucuroşi că expoziţiile de istorie s-au bucurat de succes şi rămân deschise, pentru că au înregistrat, de asemenea, aceste recorduri de vizitatori“, a  subliniat Mirel Taloş, preşedintele interimar al ICR.

Opera lui Ion Grigorescu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai neoavangardei, a fost prezentată într-o amplă retrospectivă, „Cinema”, în cadrul festivalului, la Galeria Kiosk din Gent, Belgia, în perioada 30 noiembrie 2019 – 2 februarie 2020.

Evoluţia artei româneşti de la mijlocul sec. XIX până în zilele noastre a fost urmărită prin expoziţia „Perspectives” (2 octombrie 2019 - 12 ianuarie2020), un proiect despre conceptul de identitate în arta românească, curatoriat de Wim Waelput, în colaborare cu Igor Mocanu.

Proiectul de artă contemporană „Urs Geest”, al artiştilor Casper Fitzhue (România) şi Bart van Dijck (Belgia), curatoriat de Louise Osieka, constând într-o instalaţie şi un performance, a fost prezentat în perioada 6 octombrie - 12 decembrie  la galeria de artă contemporană CIAP din Hasselt.

Artele spectacolului

„Povestea prinţesei deocheate“

Imagine indisponibilă

1200 de spectatori, printre care s-au numărat personalităţi din lumea culturii, diplomaţi, politicieni, s-au bucurat, la Bruxelles, în luna decembrie 2019, de cele trei reprezentaţii ale spectacolului „Povestea prinţesei deocheate“, producţie a Teatrului „Radu Stanca“ din Sibiu.Pe 19 decembrie 2019, la spectacolul regizat de Silviu Purcărete,  în sala Les Halles de Schaerbeek din Bruxelles  a fost prezentă Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, alături de alţi 60 de diplomaţi, oameni de cultură şi din mediul de afaceri. Spectacolul de teatru „Povestea prinţesei deocheate are scenografia semnată de Dragoş Buhagiar.

„Traces“

 Realizat de Wim Vandekeybs şi Ultima Vez,  spectacolul de dans „Traces “a fost lansat, în premieră mondială, în decembrie 2019, la Bruxelles. Spectacolul a fost invitat şi la Bucureşti, unde a fost reprezentat, pe 9 ianuarie 2020, pe scena Sălii Mari a Teatrului Naţional Bucureşti.

Muzică

Daniel Ciobanu pianist

Artişti români de mare valoare, recunoscuţi la nivel internaţional, au fost invitaţi să concerteze pe marile scene ale lumii: soprana Angela Gheorghiu, dirijorul Cristian Măcelaru, premiat recent cu Grammy, violoncelistul Andrei Ioniţă, pianiştii Alexandra Dariescu, Daniel Petrică Ciobanu (foto) şi Florian Mitrea. În festival, a fost apreciată, de asemenea, muzica interpretată de Ansamblul Raro-SoNoRo, ConTempo Quartet, Camerata Regală. Jazzul artiştilor români a fost reprezentat de Lucian Ban&Guests, Ada Milea, alături de cvartetul lui Alexandru Bălănescu,, de Maria Răducanu, dar şi de violonistul Florin Niculescu care, împreună cu cvintetul său, a electrizat publicul în trei concerte din festival.

Unul dintre cele mai complexe proiecte selectate în festival a fost „Oedipe Redux“, în care „Oedipe“, singura operă compusă de George Enescu, a fost transpusă în ritmuri de jazz şi reinterpretată în cheie modernă de Lucian Ban, celebru pianist român de jazz, şi de Mat Maneri, violist nominalizat la Premiile Grammy.

Muzica tradiţională a fost adusă în atenţia audienţei festivalului EUROPALIA de trupe ale căror ritmuri speciale au ridicat în picioare publicul în săli faimoase.  De asemenea, muzica românească veche a fost împărtăşită europenilor de Ansamblul de Muzică Veche „Anton Pann”, iar muzica nouă (new age) a fost reprezentată de o serie de artişti români consacraţi.

Muzica electronică românească a fost reprezentată de 11 artişti şi trupe din generaţii diferite, printre care Khidja, Borusiade, Raze de soare şi Karpov Not Kasparov.

Accentul a fost pus şi pe creaţii noi şi pe schimburi interdisciplinare între artişti români şi belgieni. Pe lângă proiectul Taraf de Impex al muzicienilor rromi, alte proiecte au ieşit în evidenţă, în cadrul festivalului: cineastul Antony Nti a călătorit în România pentru a filma un clip cu duo-ul Karpov not Kasparov. Compozitorul belgian Milan W. a propus prima compoziţie electroacustică pentru tulnic, instrument tradiţional românesc, care a fost prezentată în premieră la evenimentul de deschidere a programului muzical Europalia Romania.

Literatură

Literatura Europalia

Tema principală a programului literar al festivalului a fost dialogul.   Pe parcursul a patru luni au fost organizate dezbateri, mese rotunde, lansări de carte cu o tematică diversă precum: perspectiva narativă a istoriei comune europene, personalităţi ale secolului al XX-lea, interferenţele cu celelalte arte, avangarda română văzută ca o parte esenţială a avangardei europene, romanul poliţist - gen literar şi metamorfozele acestuia, poezia română contemporană şi paradoxurile lumii de astăzi. Toate acestea au fost importante forme de dialog cu publicul belgian şi cu reprezentanţii diasporei române. Patru scriitori din generaţii diferite, Gabriela Adameşteanu, Ioana Pârvulescu, Mircea Cărtărescu, Cătălin Pavel (foto), au vorbit, pe 18 decembrie 2019, despre literatura română în context european la 30 de ani de la momentul 1989, la BOZAR, cu o temă esenţială a istoriei anului 2019 – căderea comunismului.  De asemenea, coregraful Gigi Căciuleanu şi scriitorul Mircea Dinescu au adus muzică, dans şi artă culinară,  în cadrul Europalia.

Film

Videogramele unei natiuni

Programul intitulat „Videogramele unei naţiuni“ a fost desfăşurat timp de două luni, în perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020, în Belgia şi Olanda. Programul a inclus filme canonice, diverse dezbateri, producţii ale noilor generaţii de cineaşti. Publicul din străinătate a fost interesat, de asemenea, de scurtmetrajele documentare şi de animaţie. La 30 de ani de la Revoluţia din 1989, Institutul Cultural Român a propus în cadrul festivalului EUROPALIA o selecţie de filme care evidenţiază momente importante ale tranziţiei sociale şi culturale din România ultimelor opt decenii: de la filme de propagandă la filme subversive, de la naţional-socialismul idilic la realismul Noului Cinema Românesc. Au fost prezentate peste 90 de producţii cinematografice româneşti semnate, între alţii de Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Dan Piţa, Andrei Ujică, Mircea Veroiu, Alexandru Tatos, Nae Caranfil, Radu Jude, Manole Marcus.  De asemenea, serie de documentare a avut mare succes de public, printre care  „Videogramele unei revoluţii“ (1992), semnat de Andrei Ujică şi Harun Farocki, „Timebox (2018), în regia Norei Agapi, şi „Asta e“ (2001), semnat de Thomas Ciulei.

Evenimente în derulare, după închiderea oficială a Europalia Romania

 - Expoziţiile „Dacia Felix“ şi „Roots“ până pe 26 aprilie 2020.

- Expoziţia„Rethinking The Image of The World: Projects and Sketches” continuă, până pe 9 februarie 2020, în cadrul Complexului Muzeal MILL, din oraşul belgian La Louviére. Expoziţia, curatoriată Cristian Nae şi Adrian Bojenoiu, scoate în evidenţă evoluţia artistică din România ultimului deceniu, datorată tinerei generaţii de artişti, şi subliniază conectarea mediilor artistice din România cu mediile internaţionale.

- „Sisteme noi: reguli şi instrumente - Pren“ este deschisă până pe 6 februarie 2020, la Vecteur. Expoziţia prezintă o serie de lucrări  ale ilustratorului şi designerului Pren. Scopul  artistului este de a prezenta forme şi compoziţii noi din pictură, prin crearea de reguli şi sisteme de construcţie.

- Expoziţia „Vederi încântătoare. Urbanism şi arhitectură în turismul românesc de la Marea Neagră în anii ‘60–’70“ va continua până pe 8 martie 2020 la CIVA. Această expoziţie explorează unul dintre momentele excepţionale ale istoriei modernităţii în arhitectura românească în timpul regimului socialist, planificarea şi dezvoltarea staţiunilor de pe litoralul Mării Negre în anii ’60–’70.

Info Europalia

Festivalul Internaţional de Artă Europalia este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia şi în ţări învecinate - Franţa, Olanda, Luxemburg, Germania, Marea Britanie.

Institutul Cultural Român a fost coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfăşurat în perioada octombrie 2019 - februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Secretariatul General al Guvernului, alături de Asociaţia Europalia International, organizatorul tradiţional al manifestării. Cea de-a 27-a ediţie a Festivalului Europalia a fost dedicată României.

Pe 25 mai 2016, România a obţinut statutul de ţară invitată la ediţia din anul 2019 a Festivalului Internaţional de Artă Europalia, debutat în 1969, având caracter multidisciplinar: arte vizuale, arte performatie, muzică.

Din octombrie 2019 până în ianuarie 2020, România a fost ţară invitată la cea de-a 50-a ediţie a Festivalului Artelor Europalia, o ediţie aniversară, căreia organizatorii şi partenerii begieni ai Asociaţiei culturale Europalia International au dorit să îi acorde importanţa cuvenită, urmărind să creeze o imagine amplă a diversităţii noastre cultural-artistice.

Participarea României la acest Festival a fost pregătită şi susţinută la nivel guvernamental încă din anul 2014, iar  pe 14 septembrie 2017 s-a desfăşurat la Bruxelles ceremonia de semnare a Acordului-cadru pentru organizarea Festivalului Europalia

Institutul Cultural Român a coordonat acest proiect, prin Serviciul Marile Programe, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Secretariatul General al Guvernului care au avut rol consultative potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 16/2018 devenită ulterior Legea nr. 39/6.03.2019.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite