Cum a schimbat Facebook faţa României

DOCUMENTAR | Facebook. Reţeaua care ne-a schimbat viaţa

Reţeaua socială Facebook a intrat în România ca un mijloc de divertisment, dar a ajuns, în câţiva ani, să influenţeze evenimente politice şi sociale.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cu un succes global cuantificat în peste 1,2 miliarde de utilizatori, Facebook nu mai e demult o simplă platformă care îi ajută pe oameni să comunice mai uşor. În numai zece ani de existenţă, această reţea socială s-a dovedit capabilă să schimbe destine, să modeleze societăţi şi chiar să pornească revoluţii, devenind una dintre cele mai puternice şi imprevizibile invenţii ale ultimelor decenii. 
 
„Adevărul” vă propune, astăzi şi mâine, două articole despre fenomenul Facebook, iar pe www.adevarul.ro, platforma online a ziarului, un film documentar de 60 de minute pe acelaşi subiect. Analizăm impactul pe care această reţea socială îl are în România, începând cu răspândirea obiceiului de a ne expune viaţa personală pe internet şi până la capacitatea de a influenţa evenimente sociale şi politice de maximă importanţă.  
 
Reţeaua care creează revoluţii
 
Românii au realizat ce înseamnă, cu adevărat, forţa acestei reţele sociale în toamna anului trecut. Pe 1 septembrie 2013, în urma unui eveniment creat şi promovat exclusiv pe Facebook, peste 10.000 de oameni au ieşit în stradă, în mai multe oraşe din ţară, pentru a protesta la adresa proiectului minier de la Roşia Montană. 
 
Manifestaţia s-a transformat într-un val de proteste care a durat 13 săptămâni şi care a însemnat cea mai mare mişcare de stradă din România ultimilor 20 de ani. O mişcare în care Facebook-ul a fost principalul instrument de mobilizare şi mediatizare şi care a arătat că în epoca reţelelor sociale astfel de evenimente nu mai sunt dependente de atenţia presei. Cei ieşiţi în stradă s-au mediatizat singuri, postând pe internet fotografii, informaţii, impresii sau imagini video care puteau fi văzute din orice colţ al lumii. 
 
„Facebook-ul a contat enorm în protestele din toamnă, atât în partea de început, ca factor de mobilizare, cât şi pe parcurs. Pe Facebook am reuşit să ţinem aprinsă flacăra protestelor, mai ales că majoritatea televiziunilor au ignorat evenimentele în primele săptămâni”, explică Mihail Bumbeş, unul dintre organizatorii manifestaţiilor. Această mişcare de protest creată şi întreţinută pe Facebook a reuşit să blocheze proiectul minier de la Roşia Montană, învingând voinţa politică şi interesele unei companii cu mare forţă financiară. 
 
Cătălin Teniţă, fondatorul platformei de monitorizare social media „Zelist”, crede că este cel mai impresionant moment legat de existenţa Facebook în România:  „Ca şi reviriment al civismului la noi în ţară mi se pare o chestie extraordinară. Să aduci zeci de mii de oameni în stradă folosind instrumentele social media, e fenomenal. Ăsta a fost un moment în care ţi-ai dat seama că, dincolo de partea asta în care punem trei poze cu pisici, Facebook-ul este un instrument de comunicare foarte viabil. Faptul că poţi să aduci fix la ora X din duminica Y atât de mulţi oameni în stradă e o reuşită extraordinară. Şi chestia asta s-a văzut în toate ţările, în Ucraina, în Algeria, în Egipt. E un instrument foarte puternic”. 
 
Promovarea pe Facebook, o afacere uriaşă
 
Forţa instrumentului de promovare numit Facebook poate fi folosită într-o mulţime de feluri. Cu un număr uriaş de oameni adunaţi într-un singur loc, reţeaua socială creată de Mark Zuckerberg a devenit punctul central al strategiilor de marketing din toate domeniile. 
 
Totul se promovează pe Facebook, de la companii multinaţionale, scriitori, cântăreţi, vedete de televiziune şi politicieni, până la saloane de coafură, mărci de prezervative, restaurante de cartier, manichiuriste şi sortimente de brânză topită. 
 
Unii admit că şi-au deschis conturi de Facebook exclusiv din raţiuni de marketing. Este şi cazul regizorului Dan Chişu: „Cu Facebook-ul n-am avut niciun fel de legătură până când nu mi-am
dat seama că poate fi un mijloc de promovare. Mi-au spus prietenii: «Băi, trebuie să-ţi faci Facebook». Pentru că ai lansări de filme, ai evenimente, poţi să anunţi, e un mijloc de comunicare, e o trompetă. Am şi un administrator de cont, trebuie să recunosc asta”. 

Până la urmă, eficienţa promovării pe reţelele sociale e dată tot de forţa financiară. Cine are bani îşi angajează oameni care le administrează conturile, companiile puternice au chiar departamente întregi de social media şi investesc bani grei în postări sponsorizate. Pentru că Facebook a transformat acest atu într-o mare afacere. Cu cât vrei să ajungi la mai mulţi oameni, cu atât trebuie să plăteşti mai mult.
 
Pentru primul trimestru al acestui an, Facebook a raportat venituri de 2,5 miliarde de dolari, în urcare cu 72%, şi un profit net de 642 de milioane de dolari, triplu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. ;
Cum a beneficiat Facebook de publicitate gratuită
 
Chiar dacă o percepem ca pe o reţea socială cu o mulţime de funcţii, Facebook este, la bază, o companie care caută să obţină profit. Iar această companie a beneficiat de multă publicitate gratuită. 
„Foarte multe companii au investit efectiv în promovarea Facebook-ului în România. Spre exemplu, reclamele alea de la Vodafone, în care cineva scria nişte chestii pe Facebook din tren. Facebook-ul a beneficiat de foarte  multă promovare gratuită, ăsta a fost unul dintre modurile în care Facebook-ul a crescut foarte mult”, afirmă Cătălin Teniţă, specialist în social media.
 
Statul de drept  se mută pe Facebook
 
În România sunt 7,2 milioane de conturi de Facebook, ceea ce înseamnă că o mare parte din cetăţenii cu drept de vot sunt adunaţi la un loc pe această platformă. 
 
Este motivul  pentru care majoritatea politicienilor şi-au deschis pagini de Facebook, folosind reţeaua socială ca pe un instrument de propagandă electorală, dar şi ca pe un ziar personal în care pot comunica direct cu cetăţenii, fără intermedierea unui moderator sau a unui reporter. „Diferenţa între Facebook şi televiziune este că televiziunea este în mâna unui patron care-şi poate subordona ziariştii, pe când Facebook-ul este doar în mâna mea”, spunea Traian Băsescu în 2013, când a organizat o întâlnire cu fanii săi de pe Facebook.   
 
Au existat chiar şi situaţii în care politicienii au transmis direct pe Facebook mesaje de maximă importanţă, iar presa a preluat de aici declaraţiile lor. În martie anul trecut, preşedintele Traian Băsescu şi-a anunţat despărţirea de PDL printr-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook. În urmă cu două luni, un mesaj al premierului Victor Ponta în care acesta vorbea despre o potenţială retragere din politică a provocat dezbateri pe toate televiziunile de ştiri. 
 
Un spaţiu greu de controlat
 
Când încep campaniile electorale, politicienii devin şi mai activi pe reţelele sociale. În perioada care a precedat europarlamentarele din primăvara acestui an, Facebook-ul s-a umplut de fotografii din campanie şi de mesaje către alegători. „Nu există diferenţă între pagina lui Victor Ponta, Traian Băsescu şi pagina de Coca Cola sau Vodafone, da? Exact la fel cum un produs expus pe Facebook doreşte să convertească fanii în clienţi, la fel un politician doreşte să convertească fanii în alegători”, consideră Dragoş Stanca, reprezentantul de vânzări pe care Facebook îl are în România. 
 
Un alt mod prin care Facebook-ul poate influenţa soarta unor alegeri politice este dat de lipsa de reglementare sub care se află. Nicio entitate media nu are voie să dea publicităţii rezultatele unui exit-poll în ziua desfăşurării unui scrutin şi înainte de închiderea urnelor, în schimb acestea pot circula fără nicio problemă pe Facebook. Aşa s-a întâmplat la ultimele alegeri europarlamentare, când pe reţeaua socială au circulat diverse exit-poll-uri cu rezultate provizorii însoţite de multe ori de comentarii şi de îndemnuri menite să influenţeze numărul foarte mare de alegători care nu se prezentaseră până atunci la vot. 
 
În ciuda succesului şi a influenţei tot mai mari, Facebook rămâne încă un spaţiu foarte greu de controlat, chiar dacă au început să apară câteva precedente. În martie 2013, Curtea de Apel Târgu-Mureş a stabilit că pagina de Facebook este spaţiu public şi nu privat, într-un dosar în care fostul şef de cabinet al prefectului din Târgu-Mureş contestase o sancţiune primită de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării din cauza unei postări făcute pe pagina personală de Facebook. „E foarte bine că justiţia a început să sancţioneze aceste lucruri. Deja nu mai poţi să spui e Facebook-ul meu şi postez ce vreau, fără să mă poată trage cineva la răspundere. Însă lucrurile sunt departe de a fi rezolvate. Eu cred că interesul este de a nu exista un control asupra Facebook. Cu cât este mai deschis şi mai necontrolabil, cu cât atrage mai mulţi oameni şi aduce mai mulţi bani”, afirmă Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne.  
 
Problema conturilor false: cazul Raed Arafat
 
Facebook este foarte eficient ca instrument de promovare, dar poate fi la fel de bine folosit şi pentru a discredita. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne, s-a confruntat cu această situaţie după ce persoane necunoscute au creat mai multe conturi false în numele său. Unul dintre ele a fost atât de bine construit încât peste 100.000 de oameni au fost păcăliţi. 100.000 de oameni care au dat like, convinşi că tot ceea ce citesc pe contul respectiv vine de la Raed Arafat. 
 
„E adevărat că la început am neglijat situaţia. Până când mi s-a transmis că persoana respectivă face declaraţii în numele meu, declaraţii politice chiar. Lucru pe care eu nu-l fac niciodată. Am făcut reclamaţie oficială, am anunţat poliţia, am anunţat peste tot, pentru că, într-adevăr, era un instrument prin care persoana respectivă putea să manipuleze. La peste 100.000 deja nu mai este o glumă”, spune Raed Arafat.
 
Secretarul de stat a reuşit, în urma reclamaţiilor, să obţină închiderea conturilor false, însă a doua zi a apărut un nou cont, intitulat „pagina de Facebook oficială” a doctorului Arafat. Este o vulnerabilitate la care Facebook nu a putut găsi până acum o soluţie reală. Oricine poate crea o adresă de e-mail fictivă din spatele căreia se poate deschide un cont fals. 
 
Raed Arafat crede că „există interesul de a nu controla, pentru că dacă este mai deschis şi mai puţin controlabil atunci atrage mai mulţi oameni şi aduce mai mulţi bani. În spatele acestui cont deschis în numele meu se află aceeaşi persoană care le controla şi pe celelalte, este acelaşi stil. Uşoare greşeli gramaticale care să arate că mesajele sunt scrise de cineva care nu e român şi chestii ridicole care i-ar putea face pe unii să creadă că a înnebunit Arafat. Este o foarte clară tentativă de a mă discredita şi de a-mi strica reputaţia”.  

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: