ESET: 3 metode prin care să navighezi anonim pe internet

ESET: 3 metode prin care să navighezi anonim pe internet

FOTO Shutterstock

Pe măsură ce îngrijorările cu privire la confidenţialitatea activităţii derulate pe internet cresc, tot mai multe persoane caută în mod activ metode prin care să navigheze anonim.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cecilia Pastorino, cercetător în securitate ESET, expune trei metode prin care poţi naviga anonim pe internet.  

Pe lângă opţiunile relativ simple, de apelare la servicii proxy sau la reţele private virtuale (VPN), există şi alte servicii pe care le puteţi folosi pentru a vă ascunde obiceiurile de navigare faţă de furnizorul de servicii Internet (ISP), faţă de instituţii guvernamentale sau faţă de site-urile Web pe care le vizitaţi. Să ne uităm, deci, în cele ce urmează la beneficiile, dar şi dezavantajele pe care le oferă serviciile de anonimizare oferite de trei reţele uşor de utilizat: Tor, I2P şi Freenet.   

Tor – denumit uneori şi „Onionland” din cauza utilizării unei tehnici de rutare asemănătoare cu straturile cepei, prin încapsularea traficului de reţea, strat după strat, prin criptare - este cea mai cunoscută şi cea mai utilizată reţea de navigare, alta decât cele de la „suprafaţă”. 

Reţeaua Tor este formată din noduri de intrare, tranzit şi ieşire prin care trece comunicarea utilizatorului până când ajunge la destinaţie. Numeroasele cercuri şi criptarea utilizată în fiecare dintre ele fac aproape imposibilă urmărirea sau analizarea comunicării.   

I2P  - Invisible Internet Project (I2P) este o reţea anonimă, descentralizată, care permite, de asemenea, utilizatorilor şi aplicaţiilor să navigheze anonim. Spre deosebire de rutarea folosită de Tor (asemanatoare în diagramă cu straturile unei cepe), comunicarea prin I2P este asemănătoare cu usturoiul, fiecare mesaj fiind o bucată distinctă şi un grup fiind bulbul. În acest fel, cu I2P un număr de pachete (sau mesaje) sunt trimise în loc de unul singur şi ele trec prin noduri diferite. De asemenea, reţeaua utilizează tuneluri de intrare şi ieşire unidirecţionale, astfel încât o interogare şi o replică să ia rute diferite. Mai mult, în cadrul fiecărui tunel există o rută (“onion” like) similară cu cea a lui Tor.

Freenet  este cea mai veche reţea dintre cele trei luate în considerare aici, fiind lansată în anul 2000. Freenet este proiectată ca o reţea P2P nestructurată, cu noduri non-ierarhice între care se partajează informaţii. Ca Tor şi I2P, comunicarea călătoreşte între noduri diferite de intrare, tranzit şi ieşire.   

Fiecare reţea a fost dezvoltată pentru diferite scenarii de utilizare şi scopuri, iar caracteristicile lor variază. Tor şi I2P nu pot concura cu durabilitatea Freenet, în timp ce acesta din urmă nu acceptă streaming de muzică şi video. Pe de altă parte, I2P oferă o mare flexibilitate şi poate fi adaptat cu uşurinţă oricărei aplicaţii, dar chiar şi aşa, nu există un sistem proxy mai bun decât Tor. Probabil, cea mai bună abordare este să înveţi cum să le foloseşti pe toate, apoi să alegi varianta potrivită pentru fiecare situaţie.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: