mester - ultimele știri

O tabără unicat de cioplit lemnul a fost organizată chiar în ograda unui sătean din satul Hulub, județul Botoșani. Timp de trei zile cursanții au trăit atmosfera rurală în toate aspectele ei.

Titlul de Tezaur uman viu i-a fost acordat unui artizan de obrăzare ritualice de către Ministerul Culturii, pentru râvna depusă în păstrarea meşteşugurilor şi obiceiurilor tradiţionale.

În Munţii Apuseni, meşterii populari păstrează vie arta populară tradiţională. Una dintre meseriile tradiţionale pe cale de dispariţie este cea de lespedar sau arta confecţionării lespezilor din piatră.

În parcarea Salinei Ocnele Mari, din judeţul Vâlcea, duminică, 13 iunie, s-a deschis pentru al doilea an consecutiv un atelier de „meşterit în sare”.

Galerie foto adevarul.ro: Nicolae Istratie - unicul artizan în sare din România înregistrat într-o asociaţie a meşterilor populari şi creaţiile sale

Este printre puţinii artişti populari creatori de măşti tradiţionale din România, din lemn şi piele. Materia primă, respectiv pielea de oaie, şi-o procură de la localnicii din satul său.

Găsirea unui meşter calificat este astăzi o adevărată provocare, iar uneori cei ce oferă servicii de reparaţii sau construcţii profită de această situaţie şi cresc constant preţurile pentru serviciile prestate.

În comuna Vorona, judeţul Botoşani, a fost descoperit un nou brand local. Este vorba despre oul încondeiat de Vorona, o realizare de excepţie a artei populare cu simboluri şi tehnici la confluenţa a două zone etnografice.

Celica Nistor, o încondeietoare renumită din Botoşani, a reuşit să facă din coajă de ou adevărate bijuterii ale artei populare. Botoşăneanca realizează inele, cercei şi pandative cu modele tradiţionale speciale.

Delicatesă tradiţională din Botoşani, caşcavalul de Săveni a devenit produs cu indicaţie geografică protejată în Europa. Această recunoaştere a iscat o reală bucurie printre ţăranii care cresc vaci de lapte, dar şi printre procesatorii din zonă, care...

Este meşteşugar în domeniul prelucrării metalelor şi moşteneşte tradiţia de la bunicul şi tatăl său, dar este şi un autodidact veritabil, cu noţiuni profunde de filosofie.

La marginea judeţului Ialomiţa, într-un sat de oameni gospodari, Flavius Banu Mardale, un băieţel de 11 ani, a reuşit să desluşească tainele făuririi opincilor de la bunica sa. Meştereşte atât de bine opincile, încât a ajuns Olimpiada naţională de me...

Din lut polimeric, Simona Pop, un artizan din Cluj, modelează păpuşi cu care înfrumuseţează cănile. Dollme le-a zis minunăţiilor care au ajuns în mai toate marile oraşe ale României, dar şi în SUA, Marea Britanie, ţările nordice şi Australia.

Alexandru Perţa Cuza este o legendă vie a meşeterilor populari din Maramureş. Nu se consideră sculptor, el doar dă viaţă lemnului şi îl lasă să vorbească. Peste 4.000 de lucrări ale lui sunt împrăştiate prin toată Europa....

Lucrarea este proaspăt făcută pe strada Bogdan Vodă din municipiul Suceava. Limitrof arterei de circulaţie de doar 300 de metri lungime sunt 24 de case, iar în dreptul aproape fiecăreia a apărut o trecere de pietoni.

O femeie meşter popular din Abrud, judeţul Alba, a reuşit să transforme o pasiune într-o mică afacere. Ancuţa Han confecţionează costume populare de aproape cinci ani, de la momentul când s-a întors acasă din străinătate.

Nicolae Vădan, un meşter din judeţul Cluj ce face instrumente muzicale din lemn, a fost distins de către Ministerul Culturii cu titlul de ”Tezaur uman viu”.

În poarta de intrare în Delta Dunării, drumeţul obosit şi însetat descoperă minuni arhitecturale vopsite în albastru, roşu şi verde, culorile tradiţionale lipoveneşti. Pe lângă casa din Enisala, care a devenit muzeu, oameni care vor să păstreze ceva ...

Un sătean din judeţul Neamţ, pasionat de lucrurile practice, făureşte unelte agricole inedite, care uşurează munca pământului.

Pe Piki şi Gyuri i-am găsit uşor. Nu e om în Cavnic să nu fi auzit de cei doi meşteri. În curtea casei unde lucrează ei vezi la tot pasul obiecte metalice sau din lemn despre care ai crede că nu mai sunt folositoare. Cei doi, însă, ştiu că le vor fol...

Străvechiul meşteşug al prelucrării fierului doar cu ciocanul, focul şi nicovala mai este practicat în judeţul Galaţi doar de câţiva septuagenari, care se tem, pe bună dreptate, că meseria se va stinge odată cu ei.

Ceramica de Horezu se vinde bine, iar meşterii olari pot trăi şi astăzi din meşteşug, deşi concurează cu „industriaşii“ care au trecut la cuptoarele electrice şi au oameni angajaţi.

Claudia Pîrvu (32 de ani), un arhitect din Ploieşti, încearcă să salveze ceea ce a mai rămas în picioare din casa tradiţională muntenească, dar şi să educe gusturile celor care intenţionează să-şi constuiască acum o locuinţă nouă.

Elena Vlioncu, unul dintre cei mai iscusiţi meşteri populari din Buzău, ne dă o lecţie de perseverenţă şi determinare. Chiar dacă s-a născut cu o infirmitate, artista în vârstă de 77 de ani a învăţăt să se adapteze reuşind chiar să se remarce cu pasi...

Şerban Terţiu (62 de ani), din Chiricarii Nerejului, un cătun de munte din Ţara Vrancei, spune că s-a născut cu „cârlanul“ în mână, aşa cum şi-a botezat cuţitul ondulat cu ajutorul căruia crestează lemnul pentru a da viaţă minunatelor măşti pe care l...

Câţiva clujeni au pus la punct un proiect ieşit din comun: au creat un loc în care lucrurile defecte din casele noastre sunt reparate de specialişti. Totul se face voluntar, fără bani. Locul se numeşte „Repair Café“....

Icoanele din coji de ouă făcute de Mircea Bodea, un fost ofiţer din Cluj-Napoca, au ajuns în casele a peste o mie de oameni din toată lumea, din SUA până-n Japonia. Pe unele dintre lucrările sale sunt urme nevăzute de fixativ de-al soţiei, nisip din ...

La 70 de ani şi având tije care-i susţin bazinul, ciobanul Nicolae Dan, din Turda, urcă dealul cu o energie la care nu te aştepţi, ca să caute crengi pe care să le transforme apoi în toiege pentru confraţii săi ciobani.

Botoşăneanul Petrică Ungureanu din Ibăneşti este ultimul meşter care confecţionează acoperişuri şi adăposturi din stuf din toată Moldova. Botoşăneanul practică un meşteşug vechi de aproape 1.000 de ani şi primeşte comezi din toată Europa....

Gheorghe Roman (70 de ani) este un meşter opincar ale cărui produse au ajuns până în Statele Unite ale Americii. Maramureşeanul spune că, după mulţi ani, opincile pe care le face au ajuns din nou la modă....

Bistriţeanul Leon Jora (68 de ani) confecţionează de peste o jumătate de veac celebrele podoabe ale costumului tradiţional din zona Năsăudului. El este supărat că niciun tânăr nu doreşte să-i devină ucenic, cu toate că pentru o roată de pene bine con...

În cătunul Valea Mare de pe versanţii sudici ai Munţilor Apuseni, din comuna Ceru Băcăinţi, geniul lui Constantin Perţa, sau moş Costică, aşa cum îi spune toată lumea, transformă lemnul în adevărate opere de artă populară. Măiestria bătrânului constă...

Elvira Gavriş, meşter popular din satul Bedeciu din Munţii Apuseni, membru al Academiei Artelor Tradiţionale de la Sibiu, îi va învăţa pe curioşi, între 7 şi 11 aprilie, după-amiaza, între orele 17.00 şi 19.00, cum se coase şi cum se ţese într-o sală...

Metrosexualii nu mai sunt pe placul femeilor, relevă un sondaj. Ele vor bărbaţi pricepuţi, care ştiu să facă reparaţii în casă şi să schimbe uleiul la maşină....

Protestul revoluţionarilor din faţa sediului central PSD din Bucureşti a fost umbrit de câteva evenimente în urma cărora medicii de pe ambulanţă au fost nevoiţi să intervină....

Călărăşenii sunt invitaţi în perioada 3-5 aprilie să înveţe tainele încondeiatului. Un meşter popular din Suceava va împărtăşi din tainele acestei meserii tuturor celor interesaţi de aceste obiceiuri străvechi din Moldova. Secţia Etnografie şi Artă p...

Alexandru Voroniuc (29 de ani) confecţionează şi repară tobe africane, șamanice, dar și specifice Orientului Apropiat și celui Mijlociu. Măiestria a învățat-o de la alți creatori inscusiți. Făcute din piele de capră şi lemn adus din India sau Africa,...

Olteanul Gheorghe Dabu a realizat replici ale unor opere celebre în propria curte. Olteanul a lucrat ca tâmplar, strungar şi lăcătuş mecanic, iar acum, la vârsta pensiei îşi omoară timpul trudind la câmp şi lucrând în atelierul său.

Şi dacă ar da timpul înapoi, Vasile Milică nu ar alege altă calificare. Din cei 49 de ani pe care îi are, 30 i-a petrecut printre rotiţe, arcuri şi pensete. Pe Milică Vasile îl ştie tot oraşul. Când ai un ceas stricat, doar el poate să-i dea de cap....

În urmă cu un secol, în Brăila erau 70 de croitorii, iar înainte de Revoluţie, peste 50. Acum, mai sunt câteva. "Meseria brăţară de aur" a devenit un dicton perimat. Vechea breaslă a croitorilor brăileni mai are doar câţiva reprezentanţi, printre car...

Nicolae Pricop a realizat o machetă a acestui lăcaş iluminată şi dotată cu sistem ambiental care imită dangătul clopotelor. Meşterului i-ar plăcea să-şi poată prezenta în cadrul unor expoziţii această replica în miniatură a mănăstirii de lângă Târgu ...

Nagy Ştefan, de 66 de ani, este cel mai bătrân bijutier din Bistriţa care, dacă nu ar face reparaţii, ar fi nevoit să-şi închidă atelierul. În oraş sunt în jur de cinci ateliere de bijuterii  cărora  le-au scăzut chiar cu 40% comenzile. Proprietarii ...

Masteranzii de la Facultatea de Management-Antreprenoriat pun în practică ideile de afaceri învăţate la şcoală. Tinerii au organizat un eveniment în urma căruia s-au străduit să scoată profit, căci banii adunaţi vor merge la Spitalul de Copii....

fără imagine Pune-ţi întrebări cu voce tare şi ia-te pe tine ca exemplu. S-ar putea să înţelegi realitatea mai bine ca teoreticienii.

A început să lucreze încă de la vârsta de nouă ani. A rămas singurul meşter popular în prelucrarea fierului în judeţul Vrancea şi a obţinut numeroase premii pentru lucrările sale....

Bucureşteanul s-a apucat de construit vehiculul pe două roţi, cu o greutate de 5,500 de kilograme, acum doi ani. Răzvan nu a făcut un calcul al banilor investiţi, dar crede că valoarea bicicletei lui ajunge la 8.000 de euro....

De departe, atracţia târgului este camerunezul Marin Collins, stabilit în Bucureşti de 12 ani....

Ion Udroiu, în vârstă de 82 de ani, este ultimul localnic din satul Ştefăneşti care mai practică olăritul. Satul Ştefăneşti, care aparţine de oraşul Târgu Cărbuneşti, era cunoscut drept Horezu Gorjului, aproape toţi sătenii ocupându-se cu olăritul....

Artizanul s-a născut într-un sat renumit pentru cei care făceau „minuni din lut“ şi a privit neputincios dispariţia meşteşugului.

Cea mai mare lucrare a restauratorului este Muzeul Satului Bucovinean, în care fiecare casă tradiţională a fost şlefuită centimetru cu centimetru.

Meşterul popular Ana Grunzu creează din pănuşile  de la porumb personaje de poveste. Micile jucării au stârnit admiraţia copiilor, dar şi a adulţilor. Personajele din pănuşă, urcate pe bucăţi de lemn şi prezentate în târgurile din ţară şi străinătate...

Despre meseria practicată de Lucian Oală şi Petre Ţiţinia Florea se poate citi mai mult în dicţionare decât în cărţile de specialitate. Ei repară instrumente muzicale clasice. Lutierul şi meşterul care pune „pe picioare“ trompete sau tube sunt ultimi...

A reprezentat cu cinste ţara noastră la mai multe evenimente internaţionale, unde i-a uimit pe străini cu talentul său în arta confecţionării cimpoaielor....

Meşterul a prelucrat zeci de kilograme de metal preţios, dar nu adoră bijuteriile. Consideră că sănătatea este cea mai de preţ comoară a omului. În timpul şcolii elementare, Florin Prisacaru era un elev talentat la desen....

Artişti din toată ţara au adus oale, măşti sau ouă încondeiate. Expoziţia a fost organizată în piaţa centrală. Tot în acest weekend, sucevenii se pot relaxa la concerte sau se pot plimba gratuit cu trăsura....

Meşterul Vasile Piscureanu şi-a construit două locuinţe unice în ţară din sticlele pe care le-a adunat în ultimii 14 ani. Vasile Piscureanu (57 de ani) a construit în curtea casei sale două clădiri din sticle. A început şi o casă cu mansardă din nave...

Moş Vasile (83 de ani) regretă un singur lucru: sătenii taie porcii la un an, când şoricii sunt fragezi, şi nu la doi ani, când sunt buni de cusut.

Meşterul sticlar îi învaţă pe studenţii de la Universitatea Naţională de Arte tainele sticlei, iar obiectele confecţionate de el au fost expuse la Muzeul Naţional de Geologie.

Ar vorbi ore în şir, povestind despre viaţa lui şi peripeţiile prin care a trecut. Nea Gheorghe a fost mecanic, apoi fierar şi a luptat în al Doilea Război Mondial....

Cei care lucrează şi fac „haine pentru cai“ spun că meseria este pe moarte deoarece tot mai mulţi suceveni renunţă la căruţă şi-şi cumpără maşini la mâna a doua.