Misterioasa cetate dacică propusă ca sit UNESCO. Locul ascuns în pădure, lângă Sarmizegetusa Regia VIDEO

0
0

Cetatea Fețele Albe, o așezare dacică aflată în apropiere de Sarmizegetusa Regia a fost propusă în patrimoniul mondial UNESCO, dar în ultimii ani autoritățile au neglijat-o, iar oaspeții ei i-au adus numeroase distrugeri.

La sfârșitul anilor ´90, Ministerul Culturii, condus la acea vreme de Ion Caramitru, a inițiat demersurile pentru înscrierea a șapte așezări dacice din Munții Șureanu în patrimoniul cultural mondial UNESCO: Au fost nominalizate Sarmizegetusa Regia, Costești – Cetățuie, Blidaru, Piatra Roșie, Bănița, Căpâlna, dar și Fețele Albe – considerată un cartier al capitalei dacilor Sarmizegetusa Regia.

„Așezarea civilă a Sarmizegetusei Regia s-a extins pe mai mult de o sută de terase artificiale, din care doar câteva au fost excavate până acum. Inclus în această proprietate este așezarea dacică Fețele Albe din apropiere, care era asociată sitului principal. Este o așezare terasată, unde săpăturile au dezvăluit o serie de locuințe și sanctuare construite din piatră. Materialul ceramic și metalic găsit în timpul săpăturilor era de înaltă calitate, unele din piese fiind importate din Imperiul Roman, mărturisind nivelul ridicat cultural și economic atins de Dacia în secolele I î.Hr. - I d.Hr.”, informa Ministerul Culturii în documentele transmise UNESCO.

Situri UNESCO în Hunedoara

În 1999, doar cele șase cetăți dacice din Munții Orăștiei (Șureanu) au fost incluse în patrimoniul cultural mondial. Conform standardelor UNESCO, trei criterii au stat la baza deciziei de a introduce, în patrimoniul mondial siturile arheologice:

Cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în privinţa tehnicilor de construcţie şi a arhitecturii militare antice.

Cetăţile dacice sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor dacice de la sfârşitul mileniului I, înainte de Hristos.

Cetăţile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârşitului Epocii fierului în Europa.

Fețele Albe mai are de așteptat

Dintre cele şase cetăţi recunoscute ca monumente UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Costeşti Cetăţuia, Piatra Roşie, Costeşti Blidaru şi Băniţa se află pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina, iar cetatea Căpâlna este în judeţul Alba, în apropierea limitelor ariei protejate.

Fețele Albe. Zid al terasei. Foto: Daniel Guță
Fețele Albe. Zid al terasei. Foto: Daniel Guță

„Fețele Albe nu a mai ajuns atunci pe lista monumentelor UNESCO, dar vrem ca în viitor acest lucru să se întâmple. Am făcut demersurile legale, sprijinite de Institutul Național al Patrimoniului, pentru a prelua în proprietate acest sit din Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, învecinat Sarmizegetusei Regia, pentru a-l putea îngriji, promova și propune ca monument UNESCO”, spune Alin Țambă, vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara.

Cetatea Fețele Albe se află în mijlocul pădurii, la circa patru kilometri de Sarmizegetusa Regia. În Antichitate, a fost locuită timp de aproape trei secole, fiind una dintre cele mai longevive aşezări din Munţii Orăştiei. Cuprindea zeci de locuinţe şi cel puţin două temple, dar şi un sistem de captare a apei prin conducte, ale căror rămăşiţe pot fi văzute şi în prezent.

Conductă în Fețele Albe. Foto: Ioan Glodariu, volumul „Cetățile dacice din Munții Orăștiei”
Conductă în Fețele Albe. Foto: Ioan Glodariu, volumul „Cetățile dacice din Munții Orăștiei”

Arheologii care au cercetat-o în anii ´60 au stabilit că ar fi fost distrusă atât de două ori, de romani.

„Distrugerea poate fi plasată în anul 102 şi pusă pe seama armatelor romane care, în cursul primului război dacic cu Traian, au ajuns până lângă Sarmizegetusa. Distrugerea definitivă a avut loc în anul 106“, au concluzionat istoricii Hadrian Daicoviciu şi Ioan Glodariu.

Distrugeri în cetatea Fețele Albe

Oamenii de ştiinţă s-au arătat impresionaţi de rezultatele descoperirilor de aici. Unii au numit locul „un cartier de lux al capitalei dacilor”, ridicat în locul numit Şesul cu brânză după ce dacii au săpat aici cinci terase, unele dispuse în trepte, pe care le-au consolidat cu ziduri puternice.

Fețele Albe în anii 60. Foto: Ioan Glodariu, volumul „Cetățile dacice din Munții Orăștiei”
Fețele Albe în anii 60. Foto: Ioan Glodariu, volumul „Cetățile dacice din Munții Orăștiei”

De la începutul anilor ´70, când s-au încheiat ultimele campanii arheologice, monumentul ascuns în mijlocul unei păduri dese de fag şi molid a fost abandonat.

Arborii doborâţi de furtuni i-au zdrobit vestigiile, rădăcinile lor au dislocat zidurile şi le-au împins în valea abruptă. Însă cele mai mari distrugeri le-au făcut oamenii.

Un drum forestier a tăiat o parte din sit, în anii ´60. Apoi, după 1990, turiştii, căutătorii de comori şi amatorii de ritualuri ajunşi în număr tot mai mare aici au grăbit devastarea sitului.

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite