Moştenitoarea Castelului Wesselenyi, restituit în natură, cere bani de la buget şi pentru reparaţii

Clubul Copiilor, care funcţiona în castel, a fost mutat la o grădiniţă

După ce a umblat aproape zece ani prin instanţe pentru a primi, în natură, Castelul Wesseleny, moştenitoarea domeniului din Jibou se întoarce din nou în sala de judecată, de această dată pentru a cere bani pentru repararea clădirii în a cărei posesie a intrat în urmă cu câteva luni.

Sătmăreanca Eva Ianicicău, nepoata baronului Wesselenyi Miklos şi moştenitoarea domeniului de la Jibou, a demarat o nouă acţiune în instanţă, cu toate că anul trecut a avut câştig de cauză şi i s-a aprobat cererea de restituire în natură a impresionantei proprietăţi, cunoscută în special datorită Grădinii Botanice de acolo. De această dată, moştenitoarea revine în sala de judecată pentru a cere Primăriei Jibou şi altor instituţii despăgubiri în cuantum de peste 500.000 de lei, care ar reprezenta, se pare, contravaloarea distrugerilor şi degradărilor provocate castelului în ultimii 10 ani.

Un nou proces la Tribunalul Sălaj

Acţiunea este înregistrată la Tribunalul Sălaj şi a avut vineri, 5 octombrie, primul termen. Potrivit expunerii de motive formulată de reclamantă prin avocatul său, în perioada scursă de la notificarea de restituire în natură, ce datează din februarie 2002, şi până la punerea în posesie, ce a avut loc anul acesta în luna martie, imobilul ar fi suferit „degradări semnificative datorită neîntreţinerii, distrugerii şi chiar vandalizării construcţiilor”. Avocatul mai precizează că acţiunea se referă „numai la distrugerile şi degradările provocate sau neprovocate cu intenţie directă, suferite de construcţii în perioada scursă de la notificare”, şi apreciază că pentru aceste distrugeri trebuie să răspundă deţinătorul imobilului, „indiferent dacă distrugerea sau degradarea sunt urmare a unei acţiuni proprii sau a unei inacţiuni proprii”. Drept vinovaţi, sunt indicaţi Primăria Jibou, care a avut în administrare jumătate din castel, Grădina Botanică Jibou, care a administrat cealaltă jumătate, dar şi Inspectoratul Şcolar şi Direcţia Judeţeană de Patrimoniu. De la toţi aceştia solicită despăgubiri în valoare de 506.350 de lei, stabilite, se pare, în baza unei expertize extrajudiciare.

Contactat de noi, primarul oraşului Jibou, Eugen Bălănean, ne-a confirmat că primăria este chemată în judecată în acest caz, explicând că motivul acestei noi acţiuni ar fi că „nu le convine cum au fost întreţinute clădirile”. „Vina” primăriei ar fi fost, se pare, faptul că nu a alocat bani pentru reparaţii, în condiţiile în care imobilul era în litigiu iar legislaţia în vigoare nu permite instituţiilor publice să investească în astfel de clădiri.

Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Doina Cociş, spune că încă nu a aflat ce i se impută, în mod concret, instituţiei pe care o reprezintă şi precizează că, potrivit Legii Monumentelor, administraţiilor publice locale le revine doar sarcina protejării monumentelor istorice aflate în litigiu, nu şi cea a restaurării lor.

Avocatul reclamantei, Fekete Paul, nu a putut fi contactat pentru a oferi un punct de vedere în acest caz.

"Telenovela" de la Jibou

Castelul din Jibou este cea mai mare clădire în stil baroc din Transilvania şi a fost construit de baronul Wesselenyi Miklos în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. În 1997, moştenitoarea baronului Wesselenzi Miklos, Eva Ianicicău,  a primit, în baza Legii 112/1995, despăgubiri de 230 de milioane de lei (vechi), la acea vreme valoarea maximă care se putea acorda în baza legii respective. După apariţia Legii 10/2001, moştenitoarea a solicitat restituirea în natură a întregii proprietăţi. Cele două instituţii care împărţeau la acea vreme administrarea proprietăţii – Primăria oraşului Jibou şi Centrul de Cercetări Biologice – au decis, printr-o hotărâre internă, să retrocedeze în natură castelul, dependinţele şi terenul aferent construcţiilor respective, nu şi restul terenului, în suprafaţă de aproximativ nouă hectare, pe care se află Grădina Botanică.

Nemulţumită de soluţia propusă, Eva Ianicicău a deschis în 2007 o acţiune la Tribunalul Sălaj prin care solicită restituirea în natură a întregii proprietăţi, acţiune respinsă de instanţa sălăjeană. A urmat apelul la Curtea de Apel Cluj, care, în 5 februarie 2010, a dispus, despăgubiri de la stat în titluri de valoare. Eva Ianicicău a fost nemulţumită şi de decizia instanţei clujene şi a atacat-o la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Printr-o decizie din 15 decembrie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ca nefondat recursul, ceea ce înseamnă ca hotărârea Curţii de Apel Cluj a rămas irevocabilă. În baza acestei decizii, în luna martie a acestui an s-a făcut punerea în posesie a castelului, a Casei Romane, a atelierelor şi a sălii de sport, a terenului ocupat de aceste construcţii şi a curţii interioare, urmând ca pentru terenul revendicat, în suprafaţă de aproape 10 hectare, să fie acordate despăgubiri.