Exclusiv: Minunea de la Stîrciu. Apa binefăcătoare care izvorăşte din Meseş doar în preajma Rusaliilor

Iosif Şimon, proprietarul izvorului pe care se află izvorul, susţine că apa are calităţi binefăcătoare.

Sătenii din Stîrciu, un sat din comuna sălăjeană Horoatu Crasnei, susţin că în fiecare an, înainte de Rusalii, asistă la o minune. În locul numit “La Poiană”, la poalele munţilor Meseş, un izvor iese la suprafaţă doar înainte de Rusalii, iar apa izvorăşte doar câteva săptămâni. Sătenii susţin că în acea zonă,  între secolele XI – XIII, trăia o comunitate de călugări, iar apa care vine din acel izvor are

Câteva sute de persoane au asistat ieri la o slujbă religioasă ţinută în apropierea unui izvor de la poalele Meseşului, în satul Stârciu, din comuna sălăjeană Horoatu Crasnei.

Potrivit sătenilor, “Fântâna Leacului” sau “Izvorul îngerului” izvorăşte cu puţin timp înainte de Rusalii, iar după câteva săptămâni seacă din nou. “Noi credem că apa are calităţi binefăcătoare. Ştim de la bătrâni că în această zonă, în urmă cu sute de ani a existat o mănăstire şi de aceea considerăm că izvorul vine ca o binecuvântare de la Dumnezeu. Sunt oameni care suţin că s-au vindecat bând din această apă”, explică Iosif Şimon, proprietarul terenului din zona “La Poiană”, unde se află izvorul.

Din spusele sătenilor, am aflat că în acest an apa a început să izvorască în data de 1 iunie, cu o zi înainte de sărbătoarea “Înălţării Domnului”.

Lungul drum pentru apa binefăcătoare

Potrivit lui Şimon, în anul 2006, familia sa, ajutată de un preot din Lunca Ilvei, judeţul Bistriţa Năsăud, a ridicat şi o bisericuţă în zonă, cu hramul Înălţarea Domnului. În jurul acestei bisericuţe de lemn s-au strâns, ieri, oamenii din Stârciu, care au asistat la slujbă, iar apoi au mers să ia apă de la izvor, atât pentru ei, cât şi pentru a duce acasă, la rude şi prieteni.

Pentru o sticlă cu apă binefăcătoare, credincioşii au făcut şase kilometri în căruţe, sau chiar pe jos, pe un drum greu practicabil, dar care va fi modernizat începând din această vară, cu fonduri europene. De altfel, autorităţile locale intenţionează să creeze în zonă un obiectiv turistic, atât pentru cei care practică turismul spiritual, dar şi pentru cei care vor să ia o gură de aer curat, la poalele Meseşului.

Între sacru şi profan, credinţă şi ştiinţă

Preotul Gabriel Gârdan, consilier cultural la Episcopia Ortodoxă a Sălajului şi lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj, spune că pe locul în care izvorăşte “Fântâna Leacului” ar fi existat o mănăstire, a cărei existenţă a fost atestată în secolele XI – XIII. “Referiri la acest aşezământ monahal apar în cartea Istoria Bisericii Ortodoxe, scrisă de  profesorul universitar Mircea Păcurariu, din Sibiu”, explică Gârdan.

Reprezentantul Episcopiei nu infirmă, dar nici nu confirmă efectul tămăduitor al apei de la poalele Meseşului. Gârdan spune însă că importantă este credinţa, şi doar prin trăiri spirituale autentice pot avea loc şi minuni. “În fiecare zi, lângă noi au loc minuni. Dar simţurile noastre duhovniceşti sunt atât de tocite încât noi nu mai sesizăm aceste minuni. Fenomenul de la Stârciu iese din categoria obişnuitului şi cred că marele merit a cestui eveniment este că îi ajută pe oameni să-şi păstreze credinţa. Pentru că, în definitiv, minunile se întâmplă doar dacă ai credinţă. Trebuie să ne dezobişnuim în a trăi numai conform experienţelor palpabile sau explicabile”, mai spune părintele.

De cealaltă parte a “baricadei”, cercetătorul Vlad Codrea, de la Facultatea de Geologie, din Cluj, spune că fenomenul de la Stârciu poate avea şi explicaţii pur ştiinţifice. “Mă feresc să dau un verdict asupra cauzelor care determină ca acest izvor să iasă doar la suprafaţă doar în această perioadă. Este foarte probabil însă, ca apa să iasă la suprafaţă în această lună datorită acumulărilor subterane, a topirilor zăpezilor din timpul iernii şi a precipitaţiilor abundente din primăvară”, ne-a declarat cercetătorul clujean.

“Apa m-a vindecat”

“Încă de când eram copil ştiam de apa binefăcătoare de la marginea Meseşului. Mama mea se ducea acolo şi aştepta să izvorească. La acea vreme izvorul ieşea la suprafaţă, de obicei, în noapte de vineri, dinaintea Rusaliilor. Mama ne aducea şi nouă apa, pentru că spunea că e bună şi ne apără de boli”, ne-a spus Nicolae Banciu, un pensionar de 73 de ani.

Un alt localnic din Stârciu, Vasile Panc, de 65 de ani, susţine că apa de la “Fântâna Leacului” l-a vindecat în urmă cu mai mulţi ani. “Eu am avut probleme de sănătate grele. Mi-au apărut două umflături în palme. Erau dureroase şi mari, cam cât o prună. Am luat apă de aici şi vreme de câteva săptămâni m-am spălat cu acea apă, iar umflăturile mi-au trecut”, spune Panc.