Doctorii şi profesorii care îşi turnau la Securitate colegii şi care au ajuns, după Revoluţie, în funcţii publice: „A întrecut chiar măsura cu coniacul”

În ultimii ani, mai multe persoane publice din judeţul Vaslui au fost confirmate ca având trecut de colaborator al fostei Securităţi, însă cu toate acestea unii dintre foştii securişti s-au menţinut în funcţiile publice, fiind susţinuţi de partidele politice, de stânga sau dreapta.

Profesor de muzică la Colegiul ”Gh. R. Codreanu” şi Şcoala 8 Bârlad, Corneliu Pleşu (PNL) a fost descoperit colaborator al fostei Securităţi, în urma verificărilor efectuate de CNSAS asupra candidaţilor la alegerile generale din 2004. Atunci Corneliu Pleşu candida pentru un post de senator.

În 2005, Curtea de Apel Iaşi a stabilit definitiv şi irevocabil că Pleşu făcut poliţie politică în perioada în care a fost colaborator al fostei Securităţi. 

Statutul de securist nu l-a împiedicat pe Corneliu Pleşu să rămână ancorat în viaţa publică a judeţului. A ocupat funcţii de inspector şcolar, consilier local, respectiv consilier judeţean din partea PNL. Alegerile locale din acest an îl regăsesc din nou pe liste, fiind printre primii candidaţi PNL pentru un post de consilier local în municipiul Bârlad.

Potrivit documentelor CNSAS, Corneliu Pleşu a semnat un angajament cu securitatea pe 31 august 1982 şi a încheiat legătura pe 3 iulie 1989 când a devenit membru PCR. Învăţător de profesie, Pleşu întocmea note informative către CNSAS cu numele consiprativ  ”Raicu” şi în care îşi turna colegii din cancelarie care aveau nemulţumiri legate de regimul comunist sau care îndrăzneau să spună bancuri în care să fie adusă atingere foştilor conducători.

Cum îşi turna Pleşu colegii de la catedră

În nota informativă din 31.08.1982, olografă, semnată  cu numele Raicu, Corneliu Pleşu informează despre o discuţie purtată cu (..), educatoare din sat, care ”s-a arătat nemulţumită de faptul că conform legii privind obligativitatea stabilirii cadrelor didactice şi a altor oameni ai muncii în mediul rural, spunând că nu este de acord cu prevederile acestei legi şi în situaţia ei vor mai fi şi alţii care vor refuza postul şi astfel satul va duce lipsă de cadre calificate”.

Într-o altă notă informativă, din 13 februarie 1984, semnată ”Raicu Ion” , Corneliu Pleşu relara că ”în ziua de 22.01.1984, în cancelaria şcolii din comuna Alexandru Vlahuţă, numitul (...), învăţător la şcoala din satul Mânzaţi, a spus un număr de vreo opt banzuri cu caracter politic, prin care ilariza conducerea superioară de partid din ţara noastră. De faţă erau şi numiţii (...)”

Într-o altă notă informativă, din 18.08, 1988, semnată ”Dumitrache” şi înregistrată ”Raicu Vasile”, Cornel Pleşu relatează despre o excursie de grup în URSS, în timpul căreia numitul (...) , director la Liceul nr. 2, ”a făcut bişniţă cu coniac şi alte obiecte, a întrecut chiar măsura cu coniacul, mai ales că îl prepara pe loc, din alcool şi colorant”

Cele sesizate de Pleşu în urma excursiei în URSS, s-au verificat. S-a făcut chiar ”informare la organele PCR şi formaţiunea paşapoarte”.

”Raicu” un turnător generos

Într-un alt raport al lui Corneliu Pleşu către Securtitate, datat 19.05.1982, acesta a relatat ofiţerului de reţea că ”în rândul cadrelor didactice de la şcoala unde îşi desfăşoară activitatea au apărut unele comentarii negative în legătură cu obligativitatea prevăzută de lege ca unele cadre didactice care fac naveta să se stabilească în comună, exemplificând printre aceştia şi pe numitul (..), profesor de matematică”.

Corneliu Pleşu s-a dovedit a fi generos cu fosta Securitate el oferind informaţii despre colegii care făceau unele comentarii negative despre fostul regim încă din mai 1982, când a fost întocmit raportul cu propunerea de recrutare.
În iulie 1985, Corneliu Pleşu a fost transferat la Securitatea Bârlad, unde a furnizat doar şase informaţii.
”Numărul mic de informaţii se datorează faptului că informatorul are doar posibilităţi pe lângă tinerii ce frecventează discoteca la clubul tineretului”.
Corneliu Pleşu a încheiat colaborarea cu Securitatea în iulie 1989, când a devenit membru PCR. În raportul de încetare a legăturii se notează: ”Susnumitul s-a achitat în condiţiuni bune de sarcinile primite, furnizând informaţii de interes operativ”.

Petcu Viorel (PSD) turna doctorii nemulţumiţi sau pe cei ce voiau să fugă din ţară

Medicul Viorel Petcu, din cadrul Spitalului ”Elena Beldiman” Bârlad a fost declarat colaborator al fostei securităţi pe 30 noiembrie 2010, printr-o hotărâre a Curţii de Apel Bucureşti, decizie pe care nu a contestat-o.
Potrivit CNSAS, Viorel Petcu, fost director al spitalului din Bârlad şi consilier judeţean din partea PSD a fost recrutat de fosta Securitate pe 14 aprilie 1978 de către Securitatea municipală Bârlad, în scopul încadrării informative a spitalului rural Tutova, însă în acelaşi an a fost preluat de Serviciul 1 din cadrul Inspectoratului Judeţean Vaslui pentru asigurarea suprvegherii informatice în rândul personalului medical din unele spitale din municipiul Vaslui.

”În calitate de informator, pârâtul a furnizat organelor de Securitate informaţii despre conduita mai multor persoane, aşa cum reiese din notele depuse în copie la dosar. Spre exemplu, în nota informativă, depusă la fila 85, pârâtul (Petcu Viorel n.r.) relatează despre comparaţia cu accente critice pe care ghidul unei excursii în URSS le făcea între situaţia economică din străinătate şi cea din România, iar printr-o altă notă depusă informează despre o persoană care, aflând despre organizarea unei croaziere pe Marea Neagră, s-a interesat dacă poate fugi în străinătate”, se arată în hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, prin care Viorel Petcu a fost declarat colaborator al fostei Securităţi.

Într-o altă notă informativă, doctorul Petcu a informat organele de securitate că un medic, coleg de serviciu, ”a început unele discuţii eferitoare la situaţia din ţara noastră şi anume faptul că ţara noastră avea o situaţie economică nu prea bună, în sensul că avem datorii externe neachitate, că dobânzile achitate la împrumuturile contractate anterior trebuiau achitate până acum”.

Potrivit CNSAS, informaţiile funizate de CNSAS fostei securităţi vizau atitudini potrivnice  totalitar comunist.
În prezent, Viorel Petcu este preşedintele Consiliului de Administraţie al Spitalului ”Elena Beldiman” Bârlad, funcţie în care a ajuns ca urmare a desemnării sale de către Consiliul Local Bârlad.

Tudor Stafie (PNL), turnătorul doctorilor din Huşi

Pe 3 februarie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit definitiv şi irevocabil statutul de colaborator al fostei securităţi a medicului huşean Tudor Stafie, fost primar al oraşului în mandatul 2004 – 2008, din partea PNL.

În faţa judecătorilor, Tudor Stafie a recunoscut că a încheiat un acord cu fosta Securitate, însă a invocat că ar fi fost constrâns moral să scrie note informative după ce a fost condamnat pentru efectuarea unui avort ilegal.  Documentele înaintate de CNSAS instanţelor de judecată l-au contrazis pe fostul primar al Huşului, care a avut o colaborare îndelungată cu Securitatea, de peste zece ani.

Tudor Stafie a fost recrutat de fost Securitate pe 18.06.1978, având numele conspirativ ”Florin Stănescu”. Sub acest nume, doctorul Stafie a întocmit mai multe note informative care vizau îngrădirea unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului. Tudor Stafie îşi turna colegii medici sau farmacistele spitalului care făceau comentarii negative faţă de fostul regim. ”Într-o notă informativă din 04.05.1984, pârâtul informează despre convingerile religioase ale unor persoane, consecinţa fiind că organele de Securitate au devenit interesate de preocupările, comportarea şi relaţiile celor în cauză”, se arată în hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În prezent, Tudor Stafie, s-a retras din viaţa publică.