Singura monografie a Tulcei depinde de sponsori

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Profesorul Iosif Colcer (76 de ani) a scris singura monografie a personalităţilor tulcene, dar nu are bani să o publice. Cunoscutul istoric a lucrat timp de zece ani la această carte de 360 de pagini. La începutul acestei săptămâni a ajuns în calculator şi ultima pagină a lucrării. Acum are nevoie de 5.000 de lei pentru ca povestea celor 40 de personalităţi tulcene să poată fi publicată.

La cei 76 de ani ai săi, Iosif Colcer rămâne pentru tulceni unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi profesori din Tulcea. Născut în Ardeal (Târgu Mureş), Colcer a ajuns în judeţul Tulcea în 1964, când a fost director la liceul din Isaccea. A fost numit, mai târziu, director al liceului 2 din Tulcea. Înainte de pensie, timp de 16 ani a fost profesor de istorie la Colegiul Dobrogean Spiru C. Haret.
Imediat după ce a terminat Facultatea, însă, a fost cercetător la Institutul Naţional de Istorie (Bucureşti) – singurul din Facultate trimis spre cercetare.
„Am fost cadru didactic, dar cercetarea a fost tot timpul în viaţa mea. De aceea printre cele 40 de personalităţi evocate l-am trecut şi pe Gligor Stan, fost director al Arhivelor. Eram tot timpul la arhive. Acest om ajuta pe toată lumea, era de o modestie ieşită din comun. Când vorbea la tribune avea emoţii, faţa i se făcea roşie, ca la un copil la examen. Ţin minte că atunci când cobora mă întreba întotdeuna: «Cum a fost?»“, povesteşte Iosif Colcer.
Cine sunt cei 40
A scris toată viaţa despre personalităţile din Tulcea. Dar aceasta este singura carte în care sunt reuniţi aceşti oameni importanţi pentru cultura noastră. „Am vrut să scriu şi despre «mărimi», dar şi despre oameni de o mare calitate, dar mai puţin cunoscuţi, despre care nu s-a scris nimic. Ultima mare personalitate din carte este Dumitru Ivanov“. Fostul director al şantierului naval va fi şi pe coperta acestei cărţi, atunci când va fi ea publicată.
A reunit profesii, naţionalităţi, nume mai mari cu nume mai mici. „Pentru mine nu există decât o singură naţionalitate. Omenia. Este cea mai mare calitate a unui om“, mai spune Colcer.
Modestia unei personalităţi
Nu este singura lucrare pe care a scris-o Iosif Colcer. Aceasta ar fi a noua, cea la care a lucrat zece ani de zile. Despre unii doar a studiat. Pe alţii i-a cunoscut, aşa că o parte din amintirile legate de aceste personalităţi se regăseşte în fragmentele lucrării. Nimeni din cei 40 aleşi de Iosif Colcer să-i fie personaje în această carte nu mai este acum în viaţă. Există şi o explicaţie: „Se numesc personalităţi de abia după ce nu mai pot face prostii“, glumeşte Iosif Colcer.
Modest, elegant, cu mult bun simţ, profesorul Colcer spune timid care este suma de care ar avea nevoie pentru a scoate 300 de exemplare din această carte: 5.000 de lei. Atât.

Textul de pe coperta lucrării 
„Cititorule, vei găsi în această carte o lume în care au trăit oameni adevăraţi. Cu sufletele curate ca nuferii şi cu gândirea liberă ca păsările cerului. Tulcea le-a făcut casă bună, câmp fertil de activitate şi rampă de lansare pentru zborul unora departe în lume“.
Personalităţile tulcene evocate:
Ioan Neniţescu, Grigore Antipa, Gheorghe Munteanu Murgoci, Constantin Moisil, Jean Bart, Panait Cerna, George Georgescu, Ion Jalea, Alexandru Ciucurencu, Constantin Brătescu, Mihail Moruzov, Marin Popescu, Nicolae Georgescu, Nicolae Mateescu, Constantin Găvenea, Ioan Calenic, Neculai Anton, Mircea Şuteu, Vasile Bacalu, Nicolae Oprea, Traian Coşovei, Valentin Şerbu, Gligor Stan, Aurel Papadopol, Grigore Kiazim, Olimpiu Bonjug, Victoria Mihăileanu Ştefănescu, Vasile Simionescu, Ion Buzatu, Aurel Munteanu, Ion Becheanu, Dumitru Caloianu, Ion Buzea, Gheorghe Dascălu, Gavril Rus, Nicolae Rusali, Laszlo Noel, Gunther Forst Gasser, Gavrilă Simion, Dumitru Ivanov.
Fragment din povestea lui Gasser:

„Cred că cele mai profunde bucurii le-a trăit în momentele sale de creație. Parcă-l văd la lucru în atelierul improvizat într-o modestă încăpere de lânga Geamia tulceană. Ne aflam acolo câțiva prieteni (era nelipsit Aurel Enică). Discuta cu noi, cu bunul lui simț dintotdeauna, în timp ce mâna, culorile, penelul, pânza și șevaletul îl ascultau și i se supuneau ca unui maestru cu multă experiență. Asistam la nașterea unei noi capodopere. Subiectul era neapărat legat de Tulcea, de Dunăre sau de Deltă. Am și eu acasă un Gasser și văd în el, ori de câte ori îl privesc, mai mult decât un crâmpei de Deltă, chipul unui om «atât de simplu, după vorbă, după port», al unui prieten adevărat, desprins parcă dintr-un basm frumos”.






Tulcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite