Strălucitorul interior al unuia dintre palatele emblematice ale Timişoarei, ţinut departe de ochii curioşilor FOTO
0
Palatul Lloyd a fost construit între1910-1912, după planurile arhitectului Lipót Baumhorn. În prezent, în Palatul Llyod se află Rectoratul Politehnicii din Timişoara, iar clădirea nu se poate vizita.
Palatul Lloyd din Piaţa Victoriei este una dintre clădirile emblematice ale Timişoarei. A fost ridicat din fondurile Societăţii Lloyd-Timişoara, înfiinţată de angrosiştii de grâne din Banat în 1866.
Clădirea a fost construită între 1910-1912, fiind o lucrare a arhitectului Lipót Baumhorn din Budapesta.
În prezent, în Palatul Llyod se află Rectoratul Politehnicii din Timişoara, ca atare clădirea nu se poate vizita. Accesul este permis doar angajaţilor şi studenţilor. Cei care sunt curioşi să vadă interiorul sunt opriţi de un portar. Holurile de la parter şi etajul I au fost restaurate, la fel şi Sala Mare a Rectoratului.
Imagini cu interiorul sălii a fost publicată de Getta Neumann (fotografii primite de la profesorul Ivan Bogdanov), pe siteul comunităţii evreilor din Timişoara.
În Palatul Lloyd avea să funcţioneze Bursa Agricolă a Societăţii Lloyd în timpul baronului Istvan Ambrozy şi a directorului societăţii Salamon Sternthal.
În perioada interbelică în clădire se mai afla şi sediul clubului Union. La parterul clădirii, arhitecul Lipót Baumhorn (cel care a proiectat şi Sinagoga Nouă din Fabric, Palatul Apelor, Liceul Pedagogic, sediul Comunităţii Evreieşti) a proiectat spaţiul generos al cafenelei Lloyd, în care lambriurile şi mobilierul au fost realizate de meşterii timişoreni din familia Lehman.
Palatul Llody a fost prima clădire construită în Piaaţ Victoriei după cea a Teatrului Naţional. De construcţie s-a ocupat arhitectul timişorean Arnold Merbl.
Primarul Timişoarei din perioada 1914-1919, Josef Geml, a spus despre Palatul Lloyd că “este cea mai frumoasă casă din Timişoara”.
“În timpul primului război mondial, din 15 septembrie până în 18 octombrie 1915, cartierul general al trupelor germane s-a instalat în Palatul Lloyd. În acea perioadă, mareşalul August von Mackensen, comandantul suprem al armatei germane din Balcani, a fost găzduit la al doilea etaj al clădirii, în apartamentul unei familii evreieşti bogate, Rozsavölgyi, conform unui ziar din acea vreme, Alt Temeswar.
La 19 februarie 1919, Conferinţa de pace de la Paris a trimis o comisie de informare condusă de americanul Goodwin la Timişoara. El a discutat cu generalul Farret, cu generalul sârb Grujić şi cu episcopul Letić, iar în sala mare a Palatului Lloyd i-a primit în audienţă pe toţi fruntaşii naţionalităţilor din Banat. Ca urmare a acestei vizite, s-a încheiat existenţa Republicii Bănăţene care aspirase la autonomie în cadrul Ungariei şi s-a luat hotărârea de a compensa România pentru teritoriul concedat Serbiei.
Aşa a ajuns Timişoara sub administraţia română. Tot in incinta palatului, în impunătoarea sală a Burselor, s-a desfăşurat prima expoziţie filatelică din România de după Marea Unire, în zilele de 23 şi 24 mai 1920. În perioada interbelică, în clădire se mai afla şi sediul Clubului Union. În 1945, Camera de Comerţ şi Industrie, care a moştenit palatul după desfiinţarea societăţii Lloyd, l-a donat nou infiinţatei Universităţi de Vest. Din anul 1948, palatul a fost naţionalizat şi a devenit sediul Rectoratului Universităţii Politehnice din Timişoara”, aflăm de la Getta Neumann.
Se încarcă comentariile...
