Memorialul Revoluției, reînnoit pentru Capitala Culturală Europeană. Amenajări pentru experiențe noi FOTO
0Memorialul Revoluției se aliniază standardelor muzeelor moderne ale lumii, în contextul în care în 2023 Timișoara va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii.
Asociația „Prin Banat” a atras, prin proiectul „Cămine în mișcare”, peste 40.000 de euro pentru realizarea unei expoziții complexe la Memorialul Revoluției, care include nu doar evenimentele din decembrie 1989, ci tot contextul socio-politic, de la instaurarea comunismului în România – cu toate părțile lui întunecate (deportările în URSS și Bărăgan, 1956, decrețeii, frontieriștii, Ceaușescu, sărăcia) până la evenimentele care au avut loc în țară după 1990.
Expoziția care se întinde pe întreg parterul Memorialului va fi una permanentă. Informațiile istorice, datele și diverse documente adiționale sunt prelucrate, editate și incluse în noul sistem expozițional pentru a prezenta, cât mai fidel, contextul istoric care a condus la Revoluția din 1989.
„Dacă anul trecut am inaugurat expoziția despre Timișoara 15-22 decembrie 1989, acum, într-un proiect mult mai amplu, am reușit să continuăm istoria cu celelalte orașe martir din România, inclusiv București, o sală dedicată Timișoarei din 1990, pentru noi considerăm că revoluția a continuat a Timișoara, și venim până în 2022, anul în care ne întrebăm, după 33 de ani, dacă a existat justiție și dacă se știe adevărul despre revoluție. Noi încercăm să răspundem la aceste întrebări. Pe de altă parte, o noutate este că nu ne putem crampona doar la momentul 89. Avem spații generoase alocate istoriei comunismului din România, începând din 1945, cu primele deportări ale etnicilor germani în URSS, gulagul și multe momente tragice din istoria României. Rezistența din munții Banatului, anul 1956, frontieriști, decrețeii și multe alte momente”, a spus președintele Asociației Memorialul Revoluției, Gino Rado.
„Încercăm să-i teleportăm pe vizitatorii noștri în acele vremuri”
A fost amenajată și o bucătărie în stil comunist, se pot auzi emisiuni de la Europa Liberă și chiar Telejurnalul din era comunistă.
„Încercăm să-i teleportăm pe vizitatorii noștri în acele vremuri, să simtă puțin, să-și poate imagina în ce condiții a trăit un simplu cetățean român în perioada comunistă. În sala deținuților politici avem istorie orală, avem aceste mărturii orale, în sala în care este Revoluție de la București, rulează imagini video de acolo, avem emisiuni de la Europa Liberă din 1989, cu ceea ce s-a prezentat acolo. Dar avem și Telejurnalul de la ora 20.00, cu acea cântare a României. Vrem să arătăm cum s-a trăit atunci în România”, a mai spus Gino Rado.
Evenimentul este cuprins în proiectul „Cămine în mișcare”, care face parte din Programul Cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”.
„Știm foarte bine că dosarul de candidatură pentru titlul de Capitală Culturală Europeană a plecat de la această idee, de la spiritul revoluționar al Timișoarei. Inclusiv bidbook-ul cu care am câștigat avea o imagine de la revoluție. Dar în anii care au urmat, inclusiv amânările din pandemie, au dus la modificări în program, revoluția din 1989 a cam dispărut. Așa ne-am unit forțele să dăm o nouă înfățișare Memorialului Revoluției, un loc extrem de important, în primul rând orice timișorean ar trebui să-l vadă. Acum spațiile sunt potrivite pentru ce urmează în 2023”, a spus Alexandra Palconi, directorul asociației „Prin Banat”.
Invitație la dezbatere și cugetare
Fiecare încăpere găzduiește o anumită etapă din ceea ce a însemnat comunismul în regiunea Banatului: de la mărturiile deportaților în Bărăgan, până la imagini care zugrăvesc cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu; de la mișcările de rezistență, până la Proclamația de la Timișoara și de la notițele unui administrator de bloc privind exercițiile de raid aerian, până la notițe despre colocatari.
„Expoziția prezintă istoria unei revoluții, dar este și o invitație la dezbatere și cugetare asupra felului în care am evoluat ca societate în ultimii 33 de ani, cât asupra felului în care nedreptățile au fost soluționate de justiție. Avem artefacte, mărturii scrise și video, instalații de lumină, de artă conceptuală”, a spus arhitecta Silvia Tripșa, curatorul expoziției.
Expoziția–eveniment de la Memorialul Revoluției vrea să demonstreze că, de-a lungul secolului al XX-lea, în întreaga Europă de Est au existat mișcări, proteste, revoluții față de regimurile comuniste, care au dus, toate, spre momentul 1989.
Se încarcă comentariile...
