Luteranii din vestul ţării se bucură pentru preşedintele Klaus Iohannis: "Nu face tam-tam din religia lui"
0În urma alegerilor prezidenţiale din noiembrie, România are un preşedinte sas şi creştin evanghelic luteran. Jurnaliştii Adevărul au discutat cu mai mulţi preoţi lutherani care au vorbit despre comunitatea credincioşilor şi despre particularităţile bisericii luterane.
Peste şase milioane de români l-au votat ca preşedinte pe Klaus Werner Iohannis, primarul Sibiului şi fostul preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România. Despre etnicii saşi s-a vorbit mult atât în campanie, cât şi după ce Iohannis a câştigat. Prea puţine lucruri s-au spus însă despre confesiunea noului preşedinte. Biserica evanghelică luterană este cultul majoritar al saşilor din Transilvania, spre deosebire de şvabii din Banat care sunt în principiu romano-catolici.
Comunitatea luteranilor în România a scăzut foarte mult după emigrarea saşilor. Numărul lor este estimat undeva la 18.000 de germani şi aproximativ 35.000 de maghiari.
Am dorit să aflăm cum au primit luteranii din zona de vest a ţării vestea că România are un preşedinte de-al lor. Biserica luterană de aici este împărţită în două: luteranii maghiari aparţin de Biserica de la Cluj, iar luteranii germani ţin de Biserica de la Sibiu.
„Biserica evanghelică luterană este o biserică protestantă care s-a născut după reforma lui Martin Luther din 1517, care a expus, în acel an, cele 95 de teze pe parta bisericii din Wittenberg. Ea provine din biserica romano-catolică, dar reformată. Sunt câteva aspecte prin care diferă luteranismul de biserica romano-catolică. Spre exemplu, pe 31 octombrie are loc sărbătoarea reformei, ceea ce nu există în biserica romano-catolică sau ortodoxă. Biserica luterană arată ca o biserică romano-catolică, însă mult mai simplă. La noi în biserică avem o singură pictură, pe altar. Este doar pictura lui Isus. Nu există picturi cu sfinţi pe pereţi, lipseşte <Drumul Golgotei>, prezent în bisericile catolice. În bisericile săseşti se mai găsesc şi picturi cu Sfânta Fecioară Maria. În rest, există şi la noi crucea, liturghia este cam 80 la sută asemănătoare cu cea de la romano-catolici, pentru că Luther era un teolog şi călugăr romano-catolic înainte să facă reforma, care însă nu era acceptată de catolici”, a explicat Kovacs Zsombor, preotul bisericii luterane din Timişoara.
Biserica luterană din Timişoara are astăzi în jur de 300 de credincioşi, germani, maghiari şi slovaci, dar şi români din familii mixte.
„Niciodată nu aş fi crezut că vom avea un preşedinte lutheran, trebuie să recunosc. L-am votat pe Klaus Iohannis şi ne-am bucurat că a câştigat. El nu a fost votat pentru etnia sau pentru religia lui. A fost ales de milioane de români pentru că vroiau o schimbare. Speranţele noastre sunt de ordin economic. Sunt convins că va reuşi să atragă investitori din Europa de Vest, care vor ridica nivelul de trai şi va schimba imaginea România care a fost terfelită într-un hal fără de hal. Sperăm să facă din România un stat de drept, să dispară corupţia, achiziţiile publice şi licitaţiile să nu se mai facă ţinând cont de rude şi prieteni. România se poate dezvolta foarte rapid, pentru că are potenţial. Iohannis nu este înconjurat de baroni, corupţi, mafie, poate reuşeşte să facă ceva”, a mai spus Kovacs Zsombor.
În timpul comunismului, Biserica lutherană de la Punctele Cardinale, nu a fost niciodată naţionalizată.
"Pe vremea lui Ceauşescu numai pământurile bisericii au fost naţionalizate. Biserica şi Casa parohială, nu. A existat un pact prin care Primăria avea dreptul să închirieze apartamentele, iar bani erau încasaţi de ei. Dar biserica a rămas proprietară. Cei care lucrau în zona publică nu aveau curaj să vină la biserică, pentru că erau urmăriţi. Aşa se face că după Revoluţie, am botezat tineri de 13-14-15 ani. Acum, cei care vin în biserică sunt persoane în vârstă. Tinerii din familiile mixte nu vorbesc decât limba română. Tocmai de aceea, de acum o lună am început o slujbă şi în limba română. Deocamdată o dată pe lună. Până acum slujbele erau în germană, maghiară şi slovacă", a mai declarat preotul Kovacs Zsombor.
"Am spus în biserică să voteze fiecare cum crede de cuvinţă"
Spre deosebire de Biserica Ortodoxă Română, care s-a implicat în campania electorală în susţinerea lui Victor Ponta, preoţii bisericilor evanghelice luterane nu şi-au sfătuit enoriaşii să voteze cu Iohannis.
„La slujba din duminica alegerilor am îndemnat credincioşii să meargă la vot, pentru că este cel mai important lucru. Am spus să voteze fiecare după cum crede de cuvinţă. Cred că biserica nu trebuie să fie implicată în campania electorală şi nu trebuie să facă propagandă. Am văzut că a apărut o petiţie în care se cere lui Iohannis să treacă la ortodoxism, pentru a putea fi amintit în bisericile ortodoxe. Iohannis nu are nevoie să fie amintit în biserica ortodoxă. Pe de altă parte, ce credibilitate ar avea cineva care renunţă la religia sa pentru o funcţie, fie ea şi de preşedinte. Nu contează religia acolo. E suficient să fi un bun creştin, iar Iohannis nu face tam-tam din asta”, a declarat preotul Bisericii luterane din Timişoara.
Biserica luterană din Timişoara aparţinea de Biserica de la Bekescsaba, însă după unirea Banatului cu România, din 1920, ea ţine de cea de la Cluj.
Cea mai mare comunitate de evanghelici luterani din zona de vest a fost în comuna Liebling, din judeţul Timiş. În perioada interbelică, aici erau peste 4.300 de germani luterani. Acum au mai rămas doar 20. Biserica ridicată în 1838 este însă una din cele mai mari biserici luterane din zona de vest.
O comunitate importantă de slovaci care aparţine de Biserica Luterană este cea de la Nădlac, din judeţul Arad, care numără în jur de 2.800 de persoane.
Germanii lutherani ţin de Biserica de la Sibiu
Venirea luteranilor în Banat a început în timpul Împăratului Iosif al II-lea, care a elaborat “Patenta de Toleranţă Religioasă” în 1780. Astfel, nu mai era obligatoriu ca cei care se stabileau aici să fie romano-catolici. Biserica din Liebling ţine de Biserica de la Sibiu
„Noi aparţinem de Biserica luterană din Sibiu, maghiarii de cea de la Cluj. Noi mai avem doar 160 de oameni. Dintre care 100 la Şemlac, 20 la Liebling, opt la Birda, trei la Clopodia şi o persoană la Şemlacul Mic. Biserica din Şemlacul Mica, veche de 160 de ani, a şi fost demolată anul trecut de primărie, care spunea că este prea degradată şi reprezintă un pericol”, afirmă Walter Sinn, preot lutheran de la Şemlac. cel care se ocupă şi de biserica de la Liebling.
Walter Sinn a vorbit despre asemănările cu biserica romano-catolică. „Slujbele sunt aproximativ la fel, avem şi noi orgă în biserică, cruce, numai că nu ne rugăm la atâţia sfinţi. Avem Sfânta Treime, botezul şi sfânta împărtăşanie, spovedania. Bisericile sunt simple. Avem doar altarul şi nu sunt sfinţi pe pereţi”, a explicat Walter Sinn.
"Sperăm că am scăpat de comunişti"
Evangheliştii luterani germani speră ca noul preşedinte, Klaus Iohannis, să schimbe în bine lucrurile în România.
„Sperăm că am scăpat defintiv de comunişti. Pentru că din 1990 până acum am avut doar comunişti. Şi sper ca Iohannis să facă un pic de ordine. Vă spun că eu încă folosesc vechea ştampilă a bisericii de pe vremea comunismului, în care scrie RSR. Pe orice act oficial, fie că trebuie la poliţie, la parchet sau la primărie, eu pun ştampila bisericii cu RSR. Am zis că nu are rost să o schimb, atâta vreme cât tot cei vechi sunt la conducere. Acum sunt dispus să reînoiesc ştampila”, a dezvăluit Walter Sinn.
Biserica luterană este poate cea mai deschisă biserică spre ecumenism. Asta şi pentru că multă vreme a înglobat în ea şi Biserica Reformată. Biserica evanghelică luterană are minunate lăcaşuri de cult, edificii cu valoare monumentală, veritabile atracţii turistice. Se desosebesc prin simplitate, profunzime, somemnitate şi căldură.
Există şi în judul Caras-Severin o micuţă comunitate de luterani, care numără în jur de 80 de persoane. Sunt biserici la Caransebeş, Oţeul Roşu, Reşiţa sau Birda.
Citiţi şi:
FOTO Misterioasa curte a lutheranilor din Timişoara păstrează aerul începutului de secol XIX
Se încarcă comentariile...
