Gigantul american Monsanto vede plante modificate genetic în viitorul agriculturii româneşti

0
0
Cosmin Chioreanu, director Monsanto România
Cosmin Chioreanu, director Monsanto România

Corporaţia care valorează miliarde de dolari nu poate vinde, momentan, decât produse convenţionale, deoarece în Uniunea Europeană nu s-a ajuns la un acord pentru cultivarea organismelor modificate genetic (OMG).

Mai mult, hibrizii de acest tip sunt contestaţi de numeroase organizaţii ecologiste, deoarece sunt consideraţi a fi dăunători pentru mediul înconjurător şi chiar pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor. Sondajele arată, de asemenea, că majoritatea covârşitoare a europenilor, printre care şi populaţia din România, nu doreşte să consume alimente care au la bază OMG-uri. Cu toate acestea, reprezentanţii corporaţiei, ai oficialităţilor din agricultură şi ai fermierilor sunt convinşi că în viitor plantele modificate genetic vor fi cultivate în România, după cum au declarat la o prezentare de noi tehnologii desfăşurată la nici 30 de kilometri de Timişoara, în comuna Cărpiniş.

Trecerea peste contestaţii

Chiar dacă scandalurile care sunt legate de Monsanto au de cele mai multe ori ecouri care ajung pe tot globul, conducerea companiei este convinsă că viitorul agriculturii se vede printre tulpinile plantelor modificate genetic. Cele mai recente răsunete sunt legate, spre exemplu, de taxele pe care compania le percepe anual de la fermierii de pe alte continente, chiar dacă le vinde acestora seminţe doar o singură dată. Cinci milioane de fermieri brazilieni au dat în judecată corporaţia şi au obţinut în instanţă plata unor daune de două miliarde de dolari. Sentinţa a fost însă atacată şi procesul continuă. Alte acuze îndreptate asupra Monsanto sunt că obligă fermierii să cumpere în fiecare an seminţe prin „sterilizarea" materialului genetic şi exemplele pot continua.

Corporaţia îşi vede însă de extinderea afacerilor pe care le derulează în ţară, iar semnele sunt cât se poate de clare că se aşteaptă ca şi în România să se poată introduce contestatele culturi de OMG-uri. Poziţia conducerii locale a companiei este în concordanţă.

Cosmin Chioreanu, director Monsanto România:

„Văd o coexistenţă a celor trei tipuri de tehnologii: agricultura bazată pe biotehnologii, agricultura convenţională şi cea ecologică. Pot să supravieţuiască toate cele trei tipuri. Nu cred că agricultura va merge sută la sută în direcţia plantelor modificate genetic, ci cred că la noi în Europa vor coexista".

„Contestatarilor le spun să ne contacteze, să discutăm, să ne aşezăm la masă, pentru că eu cred că sunt lucruri care nu sunt înţelese bine. Cel mai bine, decât să blamezi, ar trebui să fie urmată calea dialogului. Să discutăm, să vedem, să venim fiecare cu probele, cu cercetările pe care le avem, cu statistici, să le comparăm".

„Europa este singurul continent în care nu se permite folosirea materialului genetic folosit în biotehnologii. America de Nord, America Latină, Asia, China acum, Africa de Sud, au adoptat această tehnologie. Şi nu au adoptat-o de pomană, pentru că nu a ajutat la creşterea profitului ci, de multe ori a ajutat la reducerea numărului de oameni care mor de foame în această lume. Nu vorbim aici de profit, vorbim de zone în care plantele genetice au făcut acest lucru. Din studiile companiei Monsanto de până acum, nu există niciun fel de efect nociv asupra sănătăţii oamenilor".

Luptă cu aliaţi puternici

Demersurile gigantului american sunt sprijinite de multe oficialităţi din domeniul agriculturii şi de numeroşi fermieri. De asemenea, lobby-ul pentru introducerea de noi tehnologii se face şi cu ajutorul mass-media.

Valeriu Tabără, deputat de Timiş, fost ministru al agriculturii:

„Este o etapă şi un moment în care, ca să spargi anumite bariere, să poţi creşte producţia conform necesităţilor omenirii, e nevoie de tehnici noi. Şi asta fac ei. Prin procedeele clasice, se obţin creşteri însă timpul este foarte lung şi costurile sunt mari. În privinţa biotehnologiilor, costurile sunt mai reduse".

Valeriu Tabără

„Unii nu ştiu despre ce e vorba (contestatarii plantelor modificate genetic - n.r.) Întotdeauna a fost o contestare la nou. Mereu când se vorbeşte despre schimbări mari, cum sunt cele din genetică, o ştiinţă extrem de performantă şi nouă, apar şi reţineri. Mai sunt şi chestiuni de concurenţă, pentru că firmele care produc după metoda clasică sunt puse în pericol în piaţă, deoarece producţia obţinută prin biotehnologie este mult mai ieftină".

„Orice hibrid de porumb sau soia trece prin trei trepte de analiză. La nivelul Uniunii Europene trece şi prin alte trepte de verificare. Chestiunea că trebuie să aştepţi generaţii (pentru a observa efectele nocive asupra organismului - n.r.) este falsă, pentru că genele nu se transmit prin mâncare".

Samson Popescu, fermier timişean, administrator de firmă care are legături cu Monsanto:

„De când lucrez în agricultură mi-a plăcut să promovez noutăţile. Eşti impresionat după ce ai recoltat şi ai pus pe cântar".

„După cum spunea un filozof, toate adevărurile şi toate noutăţile parcurg trei stadii. În primul sunt renegate, în al doilea contestate cu vehemenţă şi în al treilea sunt de la sine înţelese. Eu zic că şi problema asta cu biotehnologiile se încadrează aici şi că suntem cam în al doilea stadiu. Eu sper să prind şi anii când vom trăi în normalitate. Consider că ar fi normal să folosim tehnologiile Monsanto ca să obţinem recolte mult mai mari. Mă întreb, ca fermier, de ce România importă soia modificată genetic, dar noi ca fermieri nu o putem cultiva. Poate că am avea un avantaj mult prea mare. Costurile ar fi mult mai mici, pentru că una este să folosesc cinci erbicide şi alta să folosesc unul singur şi să obţin o productivitate mai bună. Cu siguranţă că şi calitate mai bună, de cele mai multe ori".

Samson Popescu

„Sunt pentru culturile de plante modificate genetic. Bineînţeles controlate, verificate. Nu pot să spun că e bine să intre în consumul uman şi al animalelor produse din SUA, Argentina, Brazilia şi multe ţări de pe alte continente. Cred că noi, europenii, suntem la nivelul deciziilor prea conservatori în acest domeniu, sau este vorba despre alte interese economice".

„Din câte am citit, din experienţele pe care le-am văzut, deocamdată nu s-a dovedit că ar fi dăunătoare sănătăţii animalelor sau omului. Dacă americanii, despre care pot să spun că sunt puţin înaintea noastră din punct de vedere tehnologic, folosesc pe larg aceste biotehnologii, nu îmi vine să cred că ei ar da drumul la lucruri toxice, pentru că nimeni nu vrea să îşi asume o asemenea responsabilitate".

„Prin intermediul biotehnologiilor creşte producţia, iar costurile acesteia sunt mai mici".

Lucian Mândruţă, fost om de televiziune, în timpul prezentării „Huon, primul inginer genetic":

„Nu-mi plac meşteşugarii, îmi plac corporaţiile. Nici nu trebuie să mă plătească, îmi plac pentru că ştiu să facă lucruri la scară mare".

Lucian Mândruţă

„Nu m-a plătit Monsanto să vă zic despre tehnologii. Am învăţat că progresul e bun".

„Dacă nu am fi fost mai deştepţi ca natura, nu am fi fost atât de mulţi".

Mai multe - Timişoara

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite