FOTO Cea mai bătrână biserică baptistă din vestul României are 131 de ani. Povestea celei mai vechi biserici neoprotestante din Timişoara
0Cea mai bătrână biserică neoprotestantă din vestul României se află la Timişoara. Biserica Baptistă Germană a luat fiinţă în anul 1884.
Zeci de ani, Biserica Baptistă Germană din Timişoara era ascunsă de ochii timişorenilor. Ea se afla în curtea interioară a unei case de pe bulevardul Iuliu Maniu nr.28. Casa de pe frontal stradal a fost mistuită de flăcări în urmă cu câţiva ani, iar după finalizarea proceselor legate de acest caz, imbolilul a putut fi dărâmat. Aşa a ieşit la iveală Biserica Baptistă Germană, constituită în 1884.
Astăzi, nu mai există niciun etnic german care să frecventeze biserica, iar ultimul pastor german, Friedrich Teutsch, în vârstă de 92 de ani, trăieşte în Germania. Biserica, veritabil monument istoric al Timişoarei, este frecventată astăzi de români şi este condus, de un an de zile, de pastorul Marius Cimpoae.
“Sunt de un an la conducerea bisericii, timp în care am încercat să refac istoria acesteia. Am reuşit să obţin informaţii şi manuscrise din Germania, chiar de la ultimul pastor de etnie germană a bisericii. Sunt istorii scrise la jubileul de 80 şi 100 de ani. Anul trecut am sărbătorit 130 de ani. Din anul 2014, biserica a intrat într-un proces de renovare capitală având ca proiect de viitor construirea unui centru social-educaţional în parteneriat cu organizaţii din Germania”, a declarat Marius Cimpoae.
Povestea baptiştilor din Banat începe în anul 1878, când fratele Flor din Budapesta se stabileşte la Timişoara, ca misionar. De primul botez după Noul-Testament a beneficiat sora Maria Schrod, în 7 aprilie 1879, urmat de Julie Czegeny şi Maria Otrok. Botezul a fost făcut de pastorul Michael Kornya. În anul 1884 au fost botezate alte două surori, mamă şi fiică, Ana Laszlo şi fiica Katarina.
"Anul 1884 poate fi considerat anul de înfiinţare al Bisericii din Timişoara. A fost o biserică în care era frecventată de germane, maghiari dar şi români. Slujbele se ţineau la un moment dat în cele trei limbi. Din 1923, românii şi-au făcut biserica lor, actuala Biserică Betel, iar din 1925 maghiarii au inaugurat prima lor biserică baptistă, de pe strada Drubeta. Nemţii au rămas majoritari în biserica această, dar mereu au fost şi etnici români şi maghiari. După revoluţie, au plecat toţi etnicii germană care fregventau biserica. Mai avem o femeie care vine de 64 de ani la această biserică. Este româncă dar ştie şi limba germană. Am încercat, cu succes, să restabilesc legăturile cu cei din Germania”, a mai povestit Marius Cimpoae.
Biserica Baptistă Germană nu a avut niciodată mai mult de 120 de membri. Astăzi, sunt 50 de persoane care frecventează această veche biserică.
“După retragerea nemţilor, nu a mai fost aşa o implicare. Biserica a ajuns într-o stare destul de precară. Am reuşit să o punem pe picioare. După terminarea proceselor legate de incendiu, am putut să dărâmăm clădirea care a ars. Imobilul a aparţinut tot bisericii, cei de acolo fiind în chirie. Am putut reface curtea, iar acum biserica este vizibilă de toată lumea”, a mai declarat pastorul Cimpoae.
Bodoky. primul angajat al Societăţii Biblice
Marius Cimpoae a reuşit să pună cap la cap istoria Bisericii Baptiste Germane. Acesta a aflat că între anii 1885-1891 a slujit la biserică pastorul Bodoky. "El a fost întâi angajat al Societăţii Biblice, dar după aceea prin Budapesta a fost angajat de tot aici ca şi conducător. El a părăsit însă biserica pentru că a preluat lucrarea misionară în altă parte, iar Heinrich Mayer a preluat păstorirea bisericii. În 1893 a venit Max Kuss de la seminarul din Hamburg la Timişoara. El a lucrat aici trei ani cu mari binecuvântări. În 1896 a trebuit să părăsească adunarea din cauza sănătăţii şi a plecat la Altenburg – Germania. Urmaşul lui M. Kuss a fost H. Licht din Germania. El a venit de la Armata Salvării. El a stat numai o perioadă scurtă”, a mai povestit Marius Cimpoae.
În anul 1894 familia Pokorny a cumpărat casa de pe str. Fröbl (actuala Iuliu Maniu), nr. 26, cea de lângă actuala casă a bisericii. De atunci serviciile divine s-a ţinut aici până când biserica a cumpărat actuala casă a bisericii de la nr. 28.
“În anul 1898 a venit Ştefan Fuxa şi a lucrat împreună cu G. Szöke. Primul slujea în limba germană şi Szöke în limba maghiară. În 1900, Budapesta a trimis la Timişoara pe Christian Potzner, care a lucrat patru ani în biserică cu mari binecuvântări. În 1905 a venit la Timişoara ca lucrător misionar Johann Schlier. El a slujit în biserică până în 1915”, a mai povestit pastorul.
În anul 1909 s-a cumpărat o parcelă cu o casă de locuit, pe care parcelă s-a clădit în acelaşi an prima Biserică Baptistă în Timişoara, pe fosta stradă Fröbl, care există şi în prezent. În anul 1911, această biserică a fost mărită. Toate cheltuielile au fost suportate prin donaţiile membrilor şi a Comunităţii Baptiste Germane din Budapesta.
Biserica după unirea Banatului cu România
După unirea Banatului cu România, Biserica se rupe de filialele rămase în Ungaria şi de cele din Banatul încorporat Iugoslaviei. În 1921 s-a afiliat la comunitatea germană, acum cea din România. Pastorul Benyamin Schlipf, păstor al bisericii germane din Bucureşti şi preşedinte al comunităţii germane din ţară, a venit la Timişoara, pentru a decide chemarea unui pastor.
Pe baza hotărârii unanime, în 1922 a venit la Timişoara ca pastor, de la seminarul din Hamburg, Georg Teutsch. Pe 5 octombrie a avut loc instalarea în funcţie. La preluarea bisericii, biserica avea 12 filiale şi 128 de membri.
Până în 1924 s-au mai adăugat următoarele filiale din localităţile: Liebling, Orţişoara, Periam, Otveşti şi Recaş. După ce Jimbolia a fost anexată României, s-a adăugat şi această localitate.
În anul 1925, pastorul Georg Teutsch a urmat chemarea bisericii din Sibiu. În anii 1925-1926 a lucrat în Biserica Germană din Timişoara ca misionar Julius Furtscha până a mers la Seminarul din Hamburg. În anul 1927, biserica a chemat ca pastor pe Michael Theil din Braşov. El a slujit bisericii din Timişoara, până în 1936. Pastorul Theil a urmat chemarea bisericii din Mangalia – Marea Neagră. Biserica din Timişoara a avut atunci un mare regres şi niciodată nu a mai revenit la vechea stare înfloritoare. Din anul 1938 până în anul 1941 a lucrat la Biserica din Jimbolia şi filialele ei predicatorul Iacob Lutz.
Prima adunare neoprotestantă din Timişoara, care s-a redeschis după război
În 1942 au fost închise bisericile baptiste de regimul Antonescu. Teutsch a fost angajat de firma Aurora Petrolifera, al cărei proprietar era F. W. Schuller din Bucureşti.
“Şi în această perioadă ne adunam în familii şi ne întăream prin Cuvântul lui Dumnezeu. După război, am slujit bisericii, până în 1946, fără plată. Când condiţiile s-au îmbunătăţit am reintrat în slujirea bisericii. Aşa am putut să păstoresc şi filialele şi să preiau din nou conducerea comunităţii pe ţară”, a scris Teutsch.
În perioada războiului, G. Teutsch a fost deseori deranjat noaptea de comisari şi siguranţă. Chiar când a fost bolnav l-au luat din pat şi l-au dus la poliţie. În anul 1943, când el avea 53 de ani, a fost concentrate şi dus în lagărul de la Târgu Jiu. Din motive de sănătate a fost eliberat în primăvara anului 1944.
La câteva zile după 23 august 1944 a venit la G. Teutsch un poliţist şi i-a spus să vină la poliţie şi să preia cheile bisericii, căci acum baptiştii au iarăşi deplină libertate. Biserica germană a fost prima adunare neoprotestantă din Timişoara, care s-a redeschis după război.
În anul 1949, G. Teutsch a plecat la Sibiu.A fost urmat de Folk Ioan (1950-1954). În 18 aprilie 1955, Teutsch poposea din nou în Timişoara, cu prilejul înmormântării sorei Adela Kertesz. În anul 1955, adunarea l-a numit pe Gerhard H. Koulpy ca pastor al ei.
A funcţionat şi fără autorizaţie
În 1966, autorităţile au fost de acord ca românii să redeschidă o nouă biserică, cu condiţia ca Biserica Germană să accepte închiderea localului lor şi să predea autorizaţia de funcţionare. Biserica Germană a continuat să funcţioneze chiar dacă nu mai avea autorizaţie
Friedrich Teutsch a făcut demersuri ca Biserica Germană să primească din nou autorizaţia şi a reuşit lucrul acesta, astfel că Biserica Germană a ajuns din nou de sine stătătoare. Friedrich Teutsch a plecat în Germania, la începutul anilor 80.
Membru al Bisericii Germane încă din anul 1982, fratele prezbiter Damian Vidoni a condus Biserica Germană în vremuri deosebit de dificile până în anul 2014, când conducerea Bisericii Germane a fost preluată de pastorul Marius Cimpoae.