FOTO Bulevardul C.D. Loga, faimoasă zonă rezidenţială interbelică, preferată de fosta nomenclatură comunistă, apoi de romii bogaţi
0Bulevardul C.D.Loga a fost considerat unul dintre cele mai selecte cartiere din perioada interbelică, iar apoi unul dintre locurile preferate de nomenclatura comunistă şi securişti de vază. După Revoluţie, multe palate au fost cumpărate de romii bogaţi.
Bulevardul Constantin Diaconovici Loga este unul dintre cele mai celebre străzi din Timişoara. Întreaga zonă, care mărgineşte Parcul Rozelor, s-a dezvoltat în principal în perioada interbelică, când, pe lângă câteva clădiri emblematice ridicare în administraţia maghiară, au început să fie construite vile tipice pentru urbanismul dintre cele două războaie mondiale.
Mai sunt şi câteva clădiri care au fost construite după al Doilea Război Mondial, în perioada comunismului, fiind vorba în special de blocuri. Din păcate aspectul unor clădiri a fost grav alterat, datorită ţiganilor care le-au cumpărat. Elegante vile interbelice s-au tranformat în nişte palate kitshoase.
Vom face o vizită pe bulevardul Loga şi vă vom prezenta povestea celor mai interesante clădiri.
Cam pe unde este acum bulevardul Loga se ramifica până în 1902 calea ferată spre Baziaş şi Orşova. A fost desfinţată tocmai pentru a face loc acestui bulevard, care începe din Piaţa Victoriei, cu blocul turn construit în 1963, care găzduieşte şi cinematograful Timiş.
Urmează Primăria Timişoarei. Construcţia clădirii a fost începută în mai 1914, după planurile arhitectului Székely László. Lucrările au stagnat din cauza războiului, dar au fost reluate în 1924, conform proiectului întocmit de Adrian Suciu, în stil neoromânesc. Lucrările au fost terminate în 1929. Aici a funcţionat Şcoala Comercială. Din 1949 şi până azi este primăria.
Vizavi este fostul cinematograf Capitol, proiectat de arhitectul Duiliu Marcu în 1929. Pe acest loc s-a aflat vechiul cinematograf proiectat de Jozsef Ecker, în 1903. Astăzi este sediul Filarmonicii Banatul.
Dincolo de intersecţie este fostul Liceu Evreiesc, cu intrarea de pe bulevardul Mihai Eminescu. Pe Loga se află însă fostul internat al liceului, astăzi sediul Inspectoratului Judeţean Şcolar. Clădire a fost construită după planurile lui Szekely, în 1923. Întreaga zonă a fostului liceu israelit urmează să se transforme în scurt timp, în urma unui proiect futurist făcut de cei care au achiziţionat clădirile şi terenurile. Vizavi este Parcul Justiţiei.
Urmează sediul Mitropoliei Banatului. Episcopia Timişoarei s-a înfiinţat prin Decretul regal din 7 noiembrie 1939. În aprilie 1947 episcopia se ridică la rangul de arhiepiscopie, iar în iulie acelaşi an se înfiinţează Mitropolia Banatului a cărei prim mitropolit, dr. Vasile Lăzărescu este instalat la 26 octombrie 1947.
În curtea Mitropoliei Banatului se află biserica de lemn „Sfântul Iosif de la Partoş”, datând din 1774, strămutată în anul 1968 şi reclădită în 1970 în incinta Arhiepiscopiei. A fost resfinţită în 1972.
Pe bulevard se află mai multe clădiri în stil modern interbelic (sau stilul cubist).
La nr.31 se află „Casa cu trei fete”, cunoscută şi Casa Andrea şi Werner Schon. Arhitectul clădirii în stil Bauhaus a fost Gheorghe (Gyorgy) Bleyer, iar antreprenor Carol Bonn. Sculptura cu cele trei fete îi aparţine lui András Gál. Autorizaţia de construcţie a fost eliberată în 1946, iar lucrările au fost terminate un an mai târziu.
Tot pe partea stângă, după intersecţia cu Bulevardul Michelangelo, vine Liceul C.D.Loga. A fost cândva Liceul Superior Regal Ungar de Stat, clădirea fiind construită în stilul barocului vienez între 1903-1904, după planurile lui Ignac Alpár.
La nr.50 se află Vila Gabor Darvas, ulterior Vila Szana, realizată de arhitectul Székely László, în stilul secessionului maghiar al anilor 1900. Lucrările au fost încheiate în 1911. Vila a intrat în posesia unor romi bogaţi, care au transformat faţada dinspre gădină.
Vizavi de liceu este Vila Sándor Pokomandy, proiectată de acelaş Székely László, în perioada interbelică. A fost o vreme şi sediul PSD Timişoara.
Palatul "Puiu Napoleon" de pe bulevardul Loga.
Urmează fostul Liceul Superior de Fete, în stil neogotic englez, cu alură de catedrală gotică, construit pe baza proiectelor arhitecţilor Lipot Baumhorn din Budapesta şi Jakab Klein din Timişoara, în perioada 1902-1903. Astăzi aici funcţionează Colegiul „Carmen Sylva” (fostul Liceul Pedagogic).
Peste drum, nr. 42-44, este Clinica de Balneo-Fizioterapie, care foloseşte apă termală de 52 de grade Celsius, de la o adâncime de 1200 de metri.
La nr.46 se află fosta vilă Kimmel, în care astăzi este sediul Institutului Francez. Palatul a fost conceput de arhitecţii Josef Kremmer senior şi Josef Kremmer junior. A fost terminat la începutul anului 1914. Interesant este că arhitecţii s-au inspirat din arhitectura clasică franceză din secolul al XVIII-lea.
Lângă este fostul Hotel Intenaţional (fosta vilă al lui Ceauşescu), de ani buni lăsat în paragină.
Vila Dublă, de pe bulevardul C.D. Loga nr.54/56, a fost construită în 1926, în stil neoromânesc. Prima jumătate a aparţinut familiei Roster, iar cealaltă, din partea stângă, este numită Casa Elisabeta Mureşan.
În colţul opus se află Institutul de Cardiologie ASCAR.
Constantin Diaconovici Loga a trăit între 1770-1850. A fost directorul şcolii româneşti din Banat, a susţinut originea romană a românilor, fiind autor al unor cărţi de gramatică şi ortografie română.
Se încarcă comentariile...
