Cum „a ajutat“ statul român centrul de cercetare SF de la Timişoara, unde se printează ţesut uman. Istoria studiului de fezabilitate bun de aruncat la gunoi
0Centrul de cercetare medicală OncoGen din Timişoara, realizat în urma unei investiţii de 12 milioane de euro, este considerat de experţi un miracol în actualul mediu de cercetare medicală din România.
În urma vizitei preşedintelui României, Klaus Iohannis, la Timişoara, o ţară întreagă a aflat despre centrul de cercetare medicală OncoGen. La fel ca şi cotidianul „Adevărul”, care a scris despre specialiştii care lucrează în acest centru, la realizarea primei bio-imprimante din România şi din estul Europei, informaţia a fost transmisă pe mai multe canale de ştiri autohtone.
Tinerii specialişti de la Symme3D sunt priviţi ca nişte eroi. Ceea ce se întâmplă însă la Timişoara este o excepţie în sistemul medical românesc, care fucnţionează cu mari probleme. Cercetarea din România este în colaps, iar cei mai buni specialişti pleacă în străinătate.
În atare condiţii, centrul OncoGen, realizat în urma unei investiţii de 12 milioane de euro, din fonduri europene, şi inaugurat anul trecut, este o minune în care au crezut o mână de medici specialişti de la Spitalul Judeţean din Timişoara, în frunte cu profesor-doctor Virgil Păunescu, coordonatorul centrului.
“OncoGen este unic în România, unic în Europa de Est. Poate că unii o să spună că ne lăudăm şi că ne facem reclamă. Toate centrele acestea nou apărute, în special pe bani europeni, toate sunt unice, nemaipomenite, toate au aparatură care nu se mai găseşte niciunde. Centrul nostru este rezultatul unei colabprări cu colegii noştri din Germania. Când construieşti o clădire trebuie să porneşti de la o viziune care în final se traduce într-un studiu de fezabilitate. La momentul în care au pornit fondurile europene pe axa de competitivitate noi eram obligaţi să lucrăm cu o serie de firme agreate de către Ministerul Cercetării, în vederea realizării studiului de fezabilitate. Acesta este practic concepţia după care se va construi centrul de cercetări. Noi am văzut acel studiu de fezabilitate, ni s-a părut destul de subţire şi neprofesionist. Şi atunci am recurs la ceea ce era de bun simţ. Ne-am dus în străinătate, la cei care erau avansaţi. Dacă vrei să construieşti o maşină electrică sau un evion, evient că nu o iei de la zero, că nu inventezi roata. Te duci să vezi cum au făcut alţii, eventual să porneşti de acolo”, a povesit Virgil Păunescu.
"Fiecare metru din acest centru trebuie să producă bani"
Văzând subţirimea proiectului românesc, medicii din Timişoara s-au dus în Germania, la Ulm, care construiesc centre de acest gen.
“Studiul de fezabilitate însemna ca acest centru să facă faţă nevoilor de cercetare pe plan mondial pentru următorii 10-20-30 de ani. Am constata că studiile lor de fezabilitate sunt complet diferite faţă de ale noastre. Am abandonat studiul nostru şi am recurs la studiul de fezabilitate care ne-a fost pus la dispoziţie de colegii de la Ulm. Acesta presupunea această legătură cu partea economică. Ei porneau de la idea că cercetarea trebuie să fie în următorii zece ani mai aplicativă, să genereze bani, să genereze start-up-uri, să genereze idei care pot fi traduse în tehnologii care se leagă de industrie, au aplicabilitate. Directorul de acolo ne şi spunea că fiecare metru din acest centru trebuie să producă bani. Să fie capabil să producă tehnologii care să aducă bani”, a mai spus Păunescu.
Coordonatorul OncoGen a spus preşedintelui Klaus Iohannis că acest centru are “cap şi coadă, care acoperă toate procesele din zona biotehnologiilor, de la recoltare, stocare, până la adminsitrarea la pacient. Acest lucru nu este posibil niciunde în ţară. Singurele centre de acest gen se află la Istambul, iar până la Munchen nu mai există”, a adăugat Păunescu.
Fiind singurul centru de acest gen, cei de la Oncogen se lovesc la tot pasul de problemele biroctarice atunci când încearcă să obţină diverse autorizaţii.
“De fiecare dată, ANM ne dă acelaşi răspuns. Nu am mai autorizat aşa ceva, nu avem experienţă, nu prea ştim de unde să-l apucăm. Suntem un pic înaintea vremurilor în România, pentru că ne-am dus la aceia care de felul lor sunt înaintea noastră, ne-am consultat cu ei, ne-am consultat cu unii care sunt mai avansaţi decât noi, nu ne-am consultat noi între noi”, a spus Virgil Păunescu.
"80 la sută dintre cadrele didactice din România cred că se află la nivel internaţional"
În România încă sunt mulţi sceptici când vine vorba de tehnologii noi în medicină. Medicul Virgil Păunescu susţine că singurul risc este să ne fie mai bine.
“Este o chestiune de timp ca un aparat suficient de puternic să poate să fie învăţat, apoi să ajungă să ne înveţe pe noi, să ne dea relaţii despte starea noastră de sănătate şi chiar să ne trateze. Trebuie să spun că dezamăgire că un număr mic de oameni, nu mă refer la populaţia generală, ci la specialişti, profsori universitari, medici. Un număr foarte mic din ei înţeleg ce se întâmplă aici şi ce efort facem noi. Fundaţia Soros a publicat un sondaj în urmă cu şapte ani, printre cadrele didactice din România.Iar rezultatele sunt şocante. 80 la sută dintre cadrele didactice din România cred că se află la nivel internaţional. Ei sunt convinşi că sunt cu nivelul de cunoştiinţe şi de cercetări la nivel internaţional. Ori asta arată confuzia în care se află aşa zisele elite româneşti, cele care ar trebui să înţeleagă ceea ce discutam. Mai sunt câteva centre de cercetare în ţară, dar sunt izolate, din toate punctele de vedere. Lumea nu le înţelege, nu le apreciază şi nu le ajută”, a mai declarat Virgil Păunescu.
"Tehnologia se mişcă cu o viteză fantastică”
Cei de la OncoGen susţin că din mediul de stat foarte puţini au venit către ei, în schimb au deja o colaborare de succes cu mediul privat. Este vorba de cazul firmei de imprimante Symme3D.
“Am fost la un eveniment la Berlin, unde s-au întâlnit reprezentanţii companiilor de biotehnologii în domeniul medical, cu precădere în cancer, şi fondurile de investiţii. Oameni cu bani care doresc să investească în aceste noi tehnologii. Au fost în jur de 150 de persoane, nivelul este atât de mare încât ar trebui ca la noi să începem ca un soi de alfabetizare în facultăţi, pentru că lucrurile se mişcă atât de repede…Tehnologia se mişcă cu o viteză fantastică”, a mai spus Păunescu.
La centrul de cercetări OncoGen din Timişoara, primul de acest gen din România, se derulează două tipuri de cercetări medicale: imunoterapie în cancer şi boli alergice, medicină regenerativă şi celule stem.
Virgil Păunescu şi Călin Brandabur de la Symme3D
Obiectivul OncoGen este de a completa şi chiar înlocui radioterapia, chimioterapia, prin intervenţia chirurgicală cu ajutorul biotehnologiei. Scopul lor este de a reduce incidenţa bolilor de cancer din regiune. OncoGen este un proiect al Spitalului Judeţean din Timişoara.
“Medicina din ultimii zece ani nu seamă deloc cu ce am învăţat noi în anii 80. E o schimbare mare în abordare. În urmă cu 20-30 de ani, medicina umană semăna mai mult cu medicina veterinară. Trebuia să ghiceşti ce are pacientul, să ai fler, talent, har, să nimereşti diagnosticul şi să sper apoi că va merge şi tratamentul. În momentul de faţă putem să facem secţiunin prin corpul uman, să aflăm ceea ce înainte trebuia să ghicim, să ai experienţă de ani de zile. Până şi un student, în momentul de faţă poate să se descurce în faţa bolnavului mai uşor decât se descurca un profesor universitar cu 20 de ani în urmă”, a afirmat profesorul Virgil Păunescu.
"Niciun pacient din America nu se înghesuie să vină în stemul medical românesc"
Medicul crede că atâta timp cânt România nu va putea atrage specialişti din Europa, nu se poate vorbi de un sistem sănătos.
„Specialiştii se duc în America. Se duc acolo pentru că au condiţiile cele mai bune, au salariile cele mai bune. Atâta timp cât la noi nu vin cei mai buni din Europa, înseamnă că politicile noastre sunt din astea mărunte, locale, nu duc niciunde şi nu vom aduce nimic valoros. Rezultatul unei politici publice trebuie să fie aucerea celor mai buni. Înseamnă reguli, legi, principii. Nu trebuie să inventăm roata. Cele mai bune economi din lume au cele mai bune sisteme de învăţământ, de sănătate, de cercetare, tot ce este acolo este mai bun. Să nu inventăm noi roata, nu cred că avem capacitatea asta, ar trebui să ne uităm la ţările dezvoltate. America este cea mai dezvoltată. Niciun pacient din America nu se înghesuie să vină în stemul medical românesc, invers dacă se poate, niciun student american nu se înghesuie în universităţile româneşti, din contră, ai noştri se duc acolo, dacă pot. Dar nu prea pot, că nu sunt primiţi. La fel şi cu cercetarea, nu au venit americanii, din contră, ai noştri când prind ocazia fug acolo. E la mintea cocoşului că dacă vrei măcar să fugi ca ei, trebuie măcar să iei exemplul lor. Altfel ne tot învârtim în jurul cozi, inventăm politici şi vorbim discuţii”, a afirmat Virgil Păunescu.
Realitatea cruntă este că ceea ce se întâmplă la OncoGen nu este înţelească aproape deloc în România.
„Ne simţim atât de străini în mediul care ne înconjoară în această ţară încât nici măcar nu ne batem capul dacă cineva ne ajută. Nu ne ajută nimeni. Pentru a ajuta pe cineva trebuie în primul rând să-l înţelegi. Ei nu înţeleg nici ce vrem, nici ce facem. Conceptele nu sunt ale noastre, sunt luate de la nemţi şi de la americani. Sunt atât de străine mediului românesc, că nu are rost să-mi bat capul. E ca şi cum am vorbi de OZN”, a mai concluzionat Virgil Păunescu.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
