Ce păţeşti dacă eşti prins de Poliţie şi te prezinţi cu un alt nume? Cazul săteanului judecat şi declarat nevinovat după ce s-a dat drept vecinul său când a fost amendat

Un dosar penal în care un bărbat dintr-un sat de lângă Lugoj a fost trimis în judecată pentru fals privind identitatea scoate la iveală că, în momentul în care eşti amendat de Poliţie sau Jandarmi, poţi să furnizezi datele vecinului fără să păţeşti nimic. Problema a fost pusă în discuţie inclusiv la Curtea Supremă, magistraţii de aici stabilind că o persoană se face vinovată de fals privind identitatea doar dacă foloseşte un document.

Breştin Alexandru Florin, un bărbat dintr-un sat de lângă Lugoj, a fost trimis în judecată de procurori pentru fals privind identitatea după ce a fost amendat de jandarmi pentru că a consumat alcool pe o alee de lângă Căminul Cultural din localitatea Silagiu. În momentul în care a fost prins de jandarmi, bărbatul nu avea buletinul de identitate asupra sa şi le-a dat jandarmilor datele de identitate ale vecinului său.

Când a fost descoperit acest lucru, procurorii l-au trimis pe Breştin în judecată pentru fals privind identitatea. Bărbatul a fost achitat de două instanţe pe motiv că fapta nu există. Procesul în primă instanţă s-a judecat la Judecătoria Lugoj, iar magistraţii de aici l-au achitat pe Breştin arătând că bărbatul putea fi acuzat de fals privind identitatea doar dacă prezenta şi un act de identitate care nu era al său.

 „Pentru întregirea elementelor constitutive ale infracţiunii este necesar ca făptuitorul să se prezinte sub o identitate falsă sau să atribuie o astfel de identitate altei persoane prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat. Câtă vreme în speţă inculpatul nu s-a folosit în mod fraudulos de vreun act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat, ci doar s-a prezentat sub o identitate falsă, fapta nu mai este prevăzută de legea penală, devenind incident cazul care împiedică exercitarea acţiunii penale”, au arătat magistraţii Judecătoriei Lugoj, care au subliniat că prin noul Cod Penal această problemă a fost tranşată, considerându-se că în lipsa prezentării unui act de identitate, autorităţile statului dispun de intrumentele necesare pentru a verifica datele furnizate de contravenient.

Sentinţa judecătorilor lugojeni a fost contestată de procurori la Curtea de Apel Timişoara, iar pentru dezlegarea problemei de drept, magistraţii timişoreni au sesizat Curtea Supremă. În iunie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat o hotărâre care stabileşte că „cerinţa esenţială a elementului material al infracţiunii de fals privind identitatea reglementată în varianta tip, vizând folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat, este obligatorie şi în ipoteza  în care acţiunea de prezentare s-a făcut prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane”.

Cu alte cuvinte, o persoană poate fi acuzată de fals privind identitatea doar dacă a prezentat şi documentele de identitate ale persoanei sub numele căreia s-a legitimat. Doar în baza declaraţiei prin care o persoană îşi ia o altă identitate, nu se consideră un fals privind identitatea, acesta fiind şi motivul pentru care bărbatul de lângă Lugoj, care le-a dat jandarmilor numele vecinului în momentul în care a fost amendat, a fost declarat nevinovat.