Obsesia pentru femei a lui Mihai Viteazul. Voievodul s-a iubit cu mai multe femei şi s-a ales cu un copil din flori, după un amor cu Tudora din Târgşor
0
Pe lângă faptele de vitejie cu care a rămas în istorie, prin Unirea celor trei ţări române în anul 1600, domnitorul Mihai Viteazul a scris şi câteva pagini de istorie picantă, prin aventurile sale amoroase. Istoricii ne arată că voievodul s-a iubit cu mai multe femei.
Soţia sa s-a numit Stanca, iar Tudora, Velica, Zamfira şi Maria Christierna au fost amantele sale. Din toate aceste iubiri, Mihai Viteazul “s-a ales” cu trei copii, doi legtimi şi unul din flori. Copiii săi legitimi sunt Florica şi Nicolae Pătraşcu, făcuţi cu soţia sa, Stanca, iar Marula, fiica din flori, a fost născută din iubirea cu Tudora din Târgşor.
„A fost fiica nelegitimă a lui Mihai Viteazul, făcută cu o anume Tudora din Târgşor. A fost născută în anul 1599. În 1616, Marula se căsătoreşte cu Socol din Răzvad şi a murit la 17 decembrie 1647. A fost îngropată în biserica din Răzvadu de Sus, din judeţul Dâmboviţa, ctitorie a soţului ei Socol, mare clucer. Pe piatra ei de mormânt se menţionează că a fost fiica lui Mihai Viteazul. Marula provenea, prin mama sa, din neamul boierilor din Târgşor, Negoieşti şi Popeşti”, ne-a spus istoricul Florin Petrică.
Voievodul muntean nu a petrecut prea mult timp cu fiica sa Marula, fiind implicat în campaniile din Transilvania şi Moldova. „Nu se ştie dacă a făcut ceva notabil de-a lungul vieţii. Când a născut-o, Mihai Viteazul nu a stat prea mult pe lângă ea, pentru că ea s-a născut în 1599, iar el îşi începe campania prin Transilvania, după aceea prin Moldova. A fost o aventură, o legătură în afara căsătoriei. Nu a mai avut copii din flori”, mai spune istoricul târgoviştean.
Biserica din Răzvadu de Sus şi Pisania
Biserica parohiei Răzvadul de Sus, aşa cum se prezintă astăzi, a fost construită între 1865 şi 30 mai 1867 de către boierul Constantin Pencovici ajutat de mai mulţi ctitori arătaţi în pisanie. Ea a fost construită pe temelia bisericii vechi, ctitorită între anii 1643 – 1644 de către fiica vitregă a lui Mihai Viteazu, Marula, de ginerele său, boierul Socol, şi de alţi ctitori arătaţi în pisania bisericii vechi amplasată la cea nouă, în pridvor, deasupra uşii de la intrare în pronaos. În pridvorul bisericii actuale se păstrează şi piatra funerară a unuia dintre ctitorii vechii biserici, Anghelina.
Vechea biserică, pe locul căreia s-a ridicat cea nouă, în care se slujeşte, s-a construit pe vremea lui Matei Basarab, Când ierarh era mitropolitul Teofil.
Pisania primei biserici, sculptată în piatră, situată în pridvor, deasupra uşii de intrare în pronaos, are dimensiunea de 1,62 m / 0,77m, este scrisă cu litere în relief de 6 cm şi are data 1644 (7152) august 25.
,,Întru numele Tatălui şi al Fiului şi al Duhului Sfântu şi întru ajutorul prea luminatului şi făcător de ciude / hramul sfintei biserici şi al casei noastre s(fe)te Nicolae arhiipiscupu Mirlechesche în zilili dulcelui creştin şi de Dumnezeu / iubit Matei Băsărăbă, voivod cu vrere lu Dumnezeu domnul Ţării Rumâneşti, adecă eu, robu lu Dumnezeu jupan Socol vel cluci i jupa / niţa ego Marula, feciorul lu Drăghici vornicul i jupânesei Irinei ot Corn(ă)ţei împreună cu feiciorei miei jupan C(â)rste cluci i jupaniţa ego Anghelina I jupană Ianache spăt(ar) i jupaniţa ego Ancuţa i Irina i Stanca i Marula i Constandin i Ventil(ă) / Florescul i Teodora i Eli(n)ca i Tudosie i Iana, început-am acee(a)stă sf(â)ntă casă biseric(ă) dumnezeiască ce este s(fe)ti Nicolae / de întru temelia iai până la svrăşitul ei cu ajutorul m(i)l(o)stivului Dumnezeu ca să nie fie de poman(ă) pentru sp(ă)şene(ia) sufletelor no(a)stre / şi ale părinţilor noştri, să ne fie de ajutor împăr(ă)ţie cerului şi a sfăntu(lui) jirtăvnic şi o (a)m început în luna mai 1 zi leat7151 (1643) şi o (a)m săvârşit în luna avgust în leat 7152 (1644)”.
Se încarcă comentariile...
