Cele mai frumoase zone din Bucegi, de fotografiat iarna. Printre ele se numără Şaua Lăptici şi Lacul Bolboci

Publicat: 23.01.2022 03:57

Ultima actualizare: 02.08.2022 09:00

Peştera şi Obârşia, în drum spre Babele. FOTO: Hello Dâmboviţa / Facebook

Staţiunea Peştera-Padina, situată pe raza teritorială a comunei Moroieni, judeţul Dâmboviţa, a fost declarată staţiune de interes naţional în martie 2018 şi este amplasată integral într-un parc natural – unica de acest fel din ţară.

A rămas singura zonă turistică încă neatinstă de oamenii cu putere financiară, deşi promite enorm din toate punctele de vedere, iar turiştii se înmulţesc de la an la an.

Grotă după grotă

Până la locul în care au adormit ultimii urşi ai cavernelor, turiştii sunt plimbaţi prin mai multe grote. Prima dintre ele, cunoscută sub numele de Grota Mihnea Vodă, este spaţioasă şi luminată de soare, în special dimineaţa, păstrându-şi dimensiunile mari pe o adâncime de peste 100 de metri. Cu toate că înainte de 1924 prin această grotă curgea râul peşterii, care străbătea întreaga excavaţie, acum solul este deja uscat.

Pârâul şi-a găsit un traseu subteran şi, înainte de a ajunge la această grotă, se vărsa mult mai jos, în Ialomiţa. Grota Mihnea Vodă se continuă cu o galerie minunată, numită „Pasajul“, ce a fost lărgită în anul 1897 până la dimensiunile actuale.

Înainte de această dată, acest culoar nu avea decât 40 de centimetri lărgime, un spaţiu cât să permită vizitatorilor să intre târâş şi doar în momentele când apele erau scăzute. La capătul lui, turiştii găsesc Grota lui Decebal, o cavernă în formă de dom din care se deschid mai multe galerii. Traseul are şi capcane: pentru a merge mai departe, în grota ce poartă numele Sfintei Maria, turistul trebuie să treacă peste un prag imens de bolovani umezi şi alunecoşi. Acolo este întâmpinat de o stalagmită care, din formă, lumini şi umbre, multora le-a semănat cu o statuie a Fecioarei Maria.

Drumul nemarcat către Valea Horoabei

Valea Horoabei este unul dintre cele mai frumoase locuri din Munţii Bucegi, însă pentru că este nemarcat, prea puţini oameni se încumetă să-l străbată, mai ales că este nevoie de prezenţa unui ghid montan.

Traseul începe puţin mai sus de cabana Padina, aproape de Peştera Ialomiţei. Peisajul este o mostră din tot ce ar putea oferi muntele – stâncă, vale, pădure, pajişte –, completat şi cu o superbă cascadă. Cei care hotărăsc să facă acest traseu trebuie să nu uite de echipamentul special montan – va fi de mare ajutor la trecerea unui pasaj, amenajat cu cordelină, scări de lemn şi de metal.

Platoul Padinii. FOTO: Hello Dâmboviţa / Facebook

Peştera-Padina! Munţii Bucegi! (foto Geo Badea/Nicolae Popa). FOTO: Hello Dâmboviţa / Facebook

Accesul către Padina este la îndemâna oricui: din Sinaia sau Buşteni. Oraşul regal este legat de cabană prin DN71, drum care face legătura cu Târgovişte. Cu puţin înainte de a ajunge la Cabana Cota 1000 va trebui să ieşiţi de pe drumul principal şi să continuaţi pe DJ 714 Dichiu - Zănoaga - Bolboci. În schimb, din Buşteni se circulă doar cu telecabina: cea spre Babele, apoi schimbaţi „magistrala“ şi luaţi telecabina care coboară până la Peştera.

Peştera Ialomiţei. FOTO: Hello Dâmboviţa / Facebook

Peştera Ialomiţei din Munţii Bucegi a devenit una dintre cele mai căutate destinaţii turistice din ţară. Recent, obiectivul turistic a împlinit 5 ani de la finalizarea lucrărilor de reabilitare, realizate în cadrul proiectului derulat de Consiliul Judeţean Dâmboviţa prin Programul Operaţional Regional (POR) 2007 – 2013.

Citește și: Plimbare aproape de cer, pe Vârful Omu

De la deschidere şi până în prezent, în jur de un milion de turişti au trecut pragul acestei important obiectiv turistic al Masivului Bucegi, care s-a format, prin acţiunea corozivă a apei, în calcarele jurasice din culmea sud-estică a muntelui, la 1.560 metri altitudine absolută, intrarea sa fiind de 18 metri deasupra talvegului văii Ialomiţei.

Şaua Strunguliţa, Muntele Tătaru. FOTO: Hello Dâmboviţa / Facebook

De la cabană pot fi atinse şi obiectivele turistice înalte din masivul Bucegi, cum ar fi Crucea Caraiman, Sfinxul, Babele şi Vârful Omu, dar şi Şaua Strunga cu o frumoasă deschidere către zona Moieciu, pentru aceste trasee fiind nevoie de condiţie fizică. Nu uitaţi să cereţi sfatul cabanierilor sau salvamontiştilor înainte de a pleca pe unul din traseele menţionate.

Plimbare aproape de cer, pe Vârful Omu

Traseul până la 2.507 metri altitudine nu este anevoios, însă accesul vă este interzis pe timpul iernii. Turiştii care doresc să rămână peste noapte pe Vârful Omu trebuie să se asigure din timp că sunt locuri libere în cabană, sunând la numerele de telefon 0744-221582 sau 0744-567290.

Pe acoperişul Bucegilor, la Vârful Omu. FOTO: Hello Dâmboviţa / Facebook

Frumuseţile Munţilor Bucegi sunt de neegalat. Un traseu deosebit pentru iubitorul de drumeţii îţi va încânta privirile şi sufletul, dacă porneşti de la Hotelul Peştera spre Babele. Apoi, cale de două ore, păşeşti pe cărările de pe crestele munţilor către cabana de pe Vârful Omu, situată la 2.507 metri altitudine. Traseul nu este unul anevoios, dar poate fi parcurs în condiţii prielnice doar vara, iarna accesul turiştilor fiind interzis.

Trasee pentru toţi schiorii:

-În zona Padina-Peştera, traseele pentru schiul de tură, dar şi pentru cel alpin sunt multiple:

-Padina-Şaua Strungă-Vârful Tătaru-Padina;

-Padina-Şaua Strungă-Creastă Grănicerilor-coborâre pe Culmea Bătrână-Peştera;

-Padina-Şaua Laptici-Vârful Cocora-coborâre pe Plaiul lui Păcală-Padina;

-Peştera-Culmea Bătrâmă-coborâre spre Şaua Strungă-Padina;

-Peştera-Culmea Bătrână-Creastă Grănicerilor-Vârful Omu-coborâre pe Valea Obârşiei-Peştera;

-Peştera-Valea Obârşiei-Vârful Obârşia-coborâre pe Valea Sugărilor-Peştera;

-Peştera-Valea Sugările-Vârful Călugărului-coborâre pe Faţa Mare-Peştera;

-Peştera-Valea Sugările-Şaua Călugărului-Cabana Babele-Vârful Cocora-coborâre pe Plaiul lui Păcală.