Paradisul natural din Bărăgan. Benturile din Balta Ialomiţei, bălţile cu păsări rare

0
0

În arealul natural creat de Dunăre în judeţul Ialomiţa, trei lacuri din vechea albie a fluviului Dunărea creează un peisaj mirific. Este vorba despre Bentul Mare, Bentul Mic şi Bentul Mic Cotoi care înconjoară o fostă aşezare preistorică, devenită astăzi unul dintre cele mai importante situri arheologice: „Popina Borduşani“.

Salba formată de lacurile Bentul Mare, Bentul Mic şi Bentul Mic Cotoi se întinde pe o suprafaţă de 133 de hectare, cu o lungime de aproximativ 4 kilometri. Lacurile au fost create în fosta albie a fluviului Dunărea, mai exact pe braţul Borcea, care mărgineşte la est judeţul Ialomiţa. Toate cele trei lacuri se află în administrarea Direcţiei Silvice Ialomiţa, pe teritoriul administrativ al comunei Borduşani, judeţul Ialomiţa.  

Pe lângă aceste specii rare, Benturile adăpostesc alte 33 de specii de păsări care necesită protecţie strictă, cum ar fi corcodelul mare, raţa cârâitoare sau chirighiţa cu obraz alb. Fiind situate pe traseul marelui drum de migraţie estic, teritoriile de la Benturi sunt vizitate în perioadele de pasaj, fiind locuri de hrănire şi odihnă pentru specii rare de păsări. 

Cum puteţi ajunge în zonă

Cei care doresc să admire frumuseţile pe care natura le-a creat aici trebuie să ştie că în zona unde există lacurile şi Popina Borduşani se poate ajunge cu bacul sau cu barca, de pe malul stâng al braţului Borcea, în zona localităţii pescăreşti Borduşani. Taxa de transport cu bacul costă aproximativ 10 lei de persoană. Până la Borduşani se poate ajunge cu maşina, din mai multe direcţii. Din Bucureşti, călătorii au la dispoziţie drumul vechi spre mare Urziceni – Slobozia – Constanţa, iar în zona Chirana, trebuie să vireze la dreapta pe Drumul Naţional 3B Chirana – Feteşti.

slobozia balta

  Apus în Balta Ialomiţei FOTO MJI

Apoi să vireze stânga pe un drum judeţean. Traseul poate fi parcurs şi dinspre Constanţa. Cea mai la îndemână rută către Borduşani, pornind de la malul mării este Constanţa – Autostrada Soarelui – Feteşti – DN 3B – Borduşani. De asemenea, la Borduşani se mai poate ajunge şi dinspre Moldova, prin municipiul Brăila. De la Brăila, călătorii trebuie să circule pe Drumul Judeţean 213 Luciu – Gura Ialomiţei, apoi pe Drumul Naţional 3 B Chirana – Feteşti, iar apoi să vireze stânga pe drumul judeţean care duce spre Borduşani. 

Arie naturală de protecţie a avifaunei

Conform informaţiilor oferite de Agenţia pentru Protecţia Mediului Ialomiţa, salba de lacuri Bentul Mare, Bentul Mic şi Bentul Mic Cotoi a fost declarată arie naţională de protecţie a avifaunei prin două Hotărâri de Guvern, emise în anii 2003 şi 2004, iar în anul 2007, a fost inclusă în zona de protecţie a mediului european „Natura 2000“. În urma acestei decizii, ea a fost recunoscută şi ca zonă umedă de importanţă internaţională (zonele umede sunt teritorii sau întinderi de apă în cadrul cărora sunt incluse diverse ecosisteme, conţinând o diversitate biologică, al cărei scop este protejarea păsărilor iubitoare de apă). 

slobozia balta

Arie naturală protejată FOTO MJU

Specialiştii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Ialomiţa explică faptul că este foarte important să fie protejate speciile de păsări din zona Benturilor. „Zona prezintă o deosebită importanţă ca habitat al păsărilor de apă, fiind identificate 20 de specii de păsări a căror conservare necesită protecţie specială avifaunistă. De exemplu, aici pot fi întâlnite specii precum cormoranul mic, buhaiul de baltă, stârcul galben, egreta mică, ţigănuşul şi lopătarul. De asemenea, există şi 33 de specii care necesită protecţie strictă. Vorbim despre corcodelul mare, cristeiul de baltă, raţa cârâitoare, raţa suliţar, pescăruşul rozător, chira de baltă şi chirighiţa cu obraz alb“, spun specialiştii din cadrul APM Ialomiţa.

slobozia balta

Peisaj de bansm în Bărăgan FOTO MJI

Aşezare umană din Preistorie

În zonă, există arii cu valoare de patrimoniu natural, a căror frumuseţe este unică în Europa. Dincolo de importanţa pentru mediu a zonei, lacurile Bentul Mare, Bentul Mic şi Bentul Mic Cotoi protejează o bună bucată din istoria strămoşilor daci, care au trăit pe meleagurile Bărăganului. În urma săpăturilor arheologice, aici a fost descoperită o fostă aşezare umană, ce datează din Preistorie. Circa 8.000 de ani au trecut de la momentul în care zona a fost locuită pentru prima dată. Aşezarea a fost numită „Popina Borduşani“.   După situl arheologic deschis la Balaciu, pe ruinele cetăţii „Helis“ a regelui dac Dromichete, „Popina Borduşani“ reprezintă unul dintre cele mai importante situri arheologice din judeţul Ialomiţa. În ciuda potenţialului istoric al zonei, cunoscut încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, primele echipe de arheologi au ajuns aici abia la începutul anului 1986. Prima menţiune a zonei datează din anul 1897, în „Dicţionarul geografic“ al lui Ion Provianu.

slobozia balta

Balta Ialomiţwei FOTO MJI

„Potrivit datelor pe care noi le deţinem şi le-am cercetat de-a lungul timpului, aşezarea de la Borduşani se încadrează în Eneolitică, ultima etapă a Epocii Fierului. Vestigiile pe care le-am descoperit aici aparţin fazei a doua de dezvoltare a Culturii Gumelniţa, una dintre cele mai avangardiste civilizaţii din Europa preistorică. Totuşi, la Popina Borduşani s-au descoperit urme ale culturii Boian, mult mai veche decât Cultura Gumelniţa, ca spaţiu temporal“, explică doctorul în istorie Florin Vlad, directorul Muzeului Judeţean Ialomiţa. 

Aici a fost creată o adevărată bază arheologică, alcătuită din şantierul arheologic propriu-zis, spaţii de lucru şi de cazare pentru specialiştii în arheologie, precum şi spaţii special amenajate pentru depunerea obiectelor descoperite în urma săpăturilor

Grupurile de pasionaţi de istorie pot să viziteze incinta Popinei Borduşani în perioada august-septembrie, atunci când se organizează campaniile de săpături, cu ocazia unor diferite evenimente precum Ziua Porţilor Deschise şi Ziua Dunării. La Popina Borduşani, înconjurată de  salba de lacuri Benturi au fost descoperite zeci de unelte preistorice din os şi piatră, precum şi numeroase vase din argilă. De asemenea, tot acolo au fost scoase la lumină şi o serie de podoabe de os, folosite în Preistorie de femei.    

Descoperirile din Popină

Pe lângă frumuseţile naturii şi locurile încărcate de istorie, principalul punct de atracţie al zonei îl reprezintă pescuitul. În zona Benturilor nu există spaţii amenajate pentru pescari, şi nici taxe de plătit. Totul este la liber, cu excepţia perioadelor de prohibiţie. 

Imagine indisponibilă

Popina Borduşani, cea mai înaltă colină din zonă FOTO MJI

Balta Ialomiţei nu înseamnă numai pescuit, ci şi istorie, aşa că nu uitaţi să vizitaţi şantierul arheologic Popina Borduşani, situat pe cea mai înaltă colină din zonă. Descoperirile arheologilor au scos la iveală vestigii istorice din secolul al VI-lea î.Hr. şi au permis, pentru prima dată în România, cercetarea unei părţi dintr-un astfel de sat preistoric. Datele arheologice au dezvăluit existenţa unui sat în care locuitorii au învăţat să folosească ingenios resursele existente. Începând cu anul 1986, aici au fost demarate ample acţiuni arheologice, care au scos la iveală o importantă comunitate pre şi protoistorică.

Imagine indisponibilă

Şantierul arheologic de la Borduşani FOTO MJI

Vă recomandăm să mai citiţi:

FOTO Alertă la Paris. Două persoane au fost înjunghiate într-un atac cu cuţit în apropiere de fostul sediu al revistei satirice „Charlie Hebdo”

Cascadorul Gelu Vlădoiu, interpretul lui Zalmoxis, a murit. Va fi incinerat în straie de preot dac, iar cenuşa va fi împrăştiată pe ploaie, la Sarmizegetusa

Slobozia


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri