Sechelele pe care le lasă COVID-19 în organism: „Se produce o reorganizare haotică, o degringoladă“
0
Pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2 care s-au confruntat cu forme medii sau grave de boală încep un lung drum al recuperării după ce ajung să aibă teste negative
Indiferent de forma de boală, experienţa COVID-19 lasă urme. Este în primul rând o traumă psihologică, însă un procent însemnat de pacienţi care se confruntă cu forme medii şi grave ale bolii resimt multă vreme şi efecte respiratorii, cardiace sau renale. Medicul Ion Eparu a explicat pentru „Adevărul” care este traseul de urmat pentru pacienţii post-COVID şi ce constată pneumologii.
„Rămân sechele destul de pronunţate, şi psihic, şi fizic, totul. Nu e uşor să treci prin boală. Marea majoritate care au venit până acum se vede că au avut amprentă pulmonară. Punct. Ce am tratat în decurs de două luni, august şi începutul lunii septembrie (n.red. – medicul oferă consultaţii în cadrul dispensarului TBC al Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina), au amprentă pulmonară: fibroze, fibroze subţiri, fibronodulare, polimorfism lezional pulmonar. E pus în evidenţă de investigaţia radiologică“, a arătat dr. Eparu.
Astfel de leziuni, având în vedere experienţa anterioară, pot fi stopate, însă e greu de spus dacă pacientul se va putea recupera total. „Fac o analogie cu leziunile pentru care avem experienţă şi studii. Odată pornit sistemul de fibrozare, se produce o degringoladă, o reorganizare haotică, nu poţi să ştii în ce zonă se va opri sau dacă se va opri. Eu am experienţa cu pneumoconiozele. (...) Mai stopezi, dar să spui că vindeci nişte leziuni odată instalate nu se poate“, a menţionat medicul.
Infecţia cu SARS-CoV-2 produce o afectare sistemică
Apar, astfel, situaţiile în care pacientul vindecat de COVID-19 va avea, poate, nevoie de schimbarea locului de muncă, pentru că lucrul în aceleaşi condiţii de dinainte de infectare şi de trecerea prin boală acum îi poate agrava decisiv starea de sănătate. De menţionat că cei mai feriţi de astfel de complicaţii, din ce relevă statisticile, sunt copiii şi adulţii tineri care fac COVID, de la vârste către 50 ani deja apărând complicaţiile, pentru că, spune pneumologul, şi terenul este altul, chiar dacă pacientul „nu se ştia cu alte boli“.
Pacienţii se adresează pneumologului în special pentru recuperare respiratorie post-COVID, pentru că se confruntă, spune medicul, în primul rând cu dispnee (n.red. – o întrerupere a respiraţiei) accentuată, cu tuse, cu oboseală. Dispneea poate fi, însă, cauzată nu doar de o afecţiune a plămânului, ci poate avea şi cauze cardiace. Pentru că infecţia cu SARS-CoV-2 produce, de fapt, o afectare sistemică, un pacient care a trecut prin boală ar trebui să se supună unor investigaţii amănunţite. „Incontestabil, un pacient care a trecut prin COVID este mai sensibil la orice, mai pe româneşte, şi la raza solară. Pentru că tot sistemul reacţionează, tot organismul reacţionează, şi hematologic, şi dermatologic, şi... E un tot unitar, toate componentele organismului sunt în alertă, cu plusuri şi cu minusuri“, a declarat dr. Eparu.
Punctul de plecare trebuie să fie cabinetul medicului de familie. „Legătura cu medicul de familie este mai importantă ca niciodată. Este avizat, are noţiunile respective şi poate să fie un bun sfetnic. Eu aşa văd lucrurile. Ca niciodată, echipa de medici trebuie să formeze un tot unitar, trebuie să fie o echipă complexă şi completă“, a precizat Eparu.
Cu trimitere de la medicul de familie, dacă simptomatologia indică asta, se ajunge la pneumolog. „Vedeţi că lucrurile nu le puteţi stăpâni, vă adresaţi unui cabinet de pneumologie, pentru că trebuie făcută o evaluare. Fiecare pacient în parte are alt tablou, simte într-un fel sau altul. Şi nu este o atitudine şablon, o adaptezi, pe urmă îl trimiţi la cardiolog sau la un alt specialist. (...) Apar tot felul de încrengături. Ba că e diabet, ba că e insuficienţă renală, pentru că îţi dai seama din discuţii, investigaţii şi ce-ţi mai relatează pacientul unde se duc mai mult simptomele respective. Apare dispneea, de exemplu. Toată lumea – aaa, suflu greu! Da, dar eşti şi cardiac. Nu, nu, nu, că tuşesc. Păi, tuşeşti, dar te strânge de gât inima aia. (...) Glicemia trebuie monitorizată, în primul şi în primul rând e stresul, a trecut prin asta, chiar dacă n-a avut diabet. Există o tulburare de glicoreglare, îi spunem noi. La fel, poate să apară o insuficienţă renală. El a avut un 60-80 mg ureea, ei, acum o găseşti 300...“, detaliază medicul cât de mult se poate complica situaţia.
Investigaţia care ne arată cum funcţionează plămânii
În perioada următoare, un accent deosebit se va pune, în cazul pacienţilor post-COVID, pe o investigaţie de mare fineţe, apreciază medicul.
Dr. Ion Eparu, medic primar pneumolog, Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina FOTO: Alina Mitran
„De mare mare importanţă vor fi aparatele pletismograf. Este o metodă de investigaţie, nu de tratament. Acel pletismograf determină transferul gazos între aerul inspirat şi alveolă, în sânge. Cât este restricţie de plămân, cât nu funcţionează“, a mai precizat medicul. Conduita post-COVID pe care o adoptă cei afectaţi va face diferenţa. Această categorie de populaţie este mult mai sensibilă la orice tip de infecţie respiratorie care poate fi contractată în sezonul rece, iar un alt aspect important de precizat este riscul de reinfectare, avertizează medicul, care recomandă acestor pacienţi vaccinarea antigripală şi conduita preventivă şi avertizează asupra automedicaţiei, un pericol semnalat de specialişti în pandemie, când pacienţii au apelat la fel de fel de alte soluţii, evitând prezentarea la medic.
„Dacă este focarul lângă tine, ai şanse mari să te reinfectezi, nu-ţi dă protecţie 100% şi pe viaţă. Şi vaccinul BCG dă o protecţie până la 90%“, a conchis dr. Eparu.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Avertismentul unui radiolog: „Nu e util ca pacientul COVID pozitiv să fie tratat acasă“
Se încarcă comentariile...
