Revoltă la finalul concursului pentru funcţiile de director de şcoală: „E cu dedicaţie!“

0
0
Şeful IŞJ Olt spune că vinovaţii pentru anumite rezultate ar trebui căutaţi în altă parte, nu în curtea organizatorilor concursului FOTO: A.M.
Şeful IŞJ Olt spune că vinovaţii pentru anumite rezultate ar trebui căutaţi în altă parte, nu în curtea organizatorilor concursului FOTO: A.M.

Tensiuni şi suspiciuni la finalul concursului pentru posturile de director de şcoală. „M-au «aranjat» la interviu!“, spun din ce în ce mai mulţi candidaţi, „i-au convins să renunţe“, reclamă alţii. Ce şanse mai au cei cu medii peste 7, care au fost declaraţi „promovat“, să ocupe un post de director, din cele rămase vacante.

Început la mijlocul lunii octombrie, concursul pentru ocuparea posturilor vacante de director şi director adjunct pentru şcolile din toată ţara se încheie în această perioadă, când candidaţii declaraţi „Promovat“ vor face opţiunile pentru un post din cele pentru care au candidat. 

Din ce în ce mai multe voci reclamă însă că a fost un concurs mai mult de formă, cu câştigătorii dinainte cunoscuţi. Situaţiile în care directorul în funcţie nu s-a prezentat, iar funcţia rămâne neocupată, sunt destule şi trezesc suspiciuni. 

Nu sunt rare nici cele în care candidaţii au renunţat pe parcurs. „Sunt şcoli la care n-a-ndrăznit nimeni să se-nscrie pe postul X, chiar dacă respectivul nu s-a prezentat la concurs. Despre ce vorbim?! E cu dedicaţie!“, sună acuzaţiile.

Candidaţii au avut de trecut două probe, cea scrisă şi interviul, accesul la cea de-a doua fiind condiţionat de o notă de cel puţin 7 la proba scrisă. Pentru a promova concursul era nevoie de cel puţin nota 7 şi la interviu. Ultima probă, înregistrată video şi audio, putea fi de asemenea contestată (contestaţiile s-au rezolvat în alt judeţ). Straniu este în schimb că în foarte multe cazuri cei cu note mari la prima probă au avut performanţe mai slab notate la interviu şi invers, ceea ce dă muniţie contestatarilor modului de desfăşurare a concursului.

„Probabil că unii dintre ei au avut şi temeri şi n-au vrut să cadă pradă disputelor“

Ultima probă, interviul, probă în care candidaţii au răspuns întrebărilor membrilor comisiei şi au prezentat şi planul de management, ar fi cea cu mai mari probleme. Componenţa comisiilor este contestată, sub protecţia anonimatului, de mai mulţi candidaţi. Cei mai curajoşi au trimis chiar memorii către Ministerul Educaţiei şi aşteaptă încă răspuns.

„Ce căuta inspectorul de securitate şi sănătate în muncă de la ITM? Să reprezinte mediul de afaceri?! Serios?“, spune un candidat. Un altul contestă profesionalismul unui reprezentant al consiliului local etc. etc.. Cert este că sunt situaţii în care bătaia între doi sau mai mulţi candidaţi s-a tranşat la câteva sutimi, iar punctajul de la interviu a fost hotărâtor.

Interesant este şi faptul că părinţii şi elevii, care şi-ar fi putut desemna reprezentanţi cu rol de observator în cadrul concursului, în judeţul Olt, spre exemplu, nu au făcut-o. „Dacă dumnealor  nu se organizează, eu ce să fac, să m-apuc să-i organizez şi pe ei? Eu aveam un concurs de organizat şi trebuia să le fac eu alegeri dumnealor?! “, spune şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt, Victor Iacobescu, cu referire la reprezentanţii Asociaţiei Părinţilor, care în Olt au de rezolvat mai întâi problema alegerilor interne.

Iulian Cristache, liderul Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi (FNAP), spune în chimb că metodologia oferea posibilitatea ca reprezentantul părinţilor din fiecare unitate de învăţământ să poată participa la concurs cu titlu de observator. „Noi n-am vrut să interferăm cu ei, deşi avem posibilitatea să trimitem pe cineva de la nivel national, inclusiv la Olt, dar n-am vrut să interferăm cu părinţii din şcolile respective, pentru că ei erau cei care cunoşteau candidaţii mai bine decât noi. (…) Probabil că unii dintre ei au avut şi temeri şi n-au vrut să cadă pradă disputelor“, a declarat Cristache.

Reprezentantul Consiliului Judeţean al Elevilor, Alexandru Prina, spune la rândul său că rolul de observator nu le oferea, în fapt, ocazia să-şi exprime opinia, aşa că au ales să nu delege reprezentanţi.

 „Aşa am considerat de cuviinţă. Drept observator nu ni se oferă îndeajuns de multe pârghii pentru a asigura o bună reprezentare a elevilor, datorită modului în care a fost concepută metodologia de organizare a concursului de la bun început. Noi nu puteam adresa întrebări. Practic, puteam doar să ne uităm şi să spunem dacă se întâmplă ceva greşit, însă şi inacţiunea asta în a putea pune o întrebare ne afectează şi am ales mai degrabă să nu venim“, a declarat Prina. 

Patru candidaţi şi toţi îşi pierd interesul pentru post la ultima probă

Publicarea rezultatelor finale dezvăluie situaţii cel puţin ciudate. Rămânem cu analiza în judeţul Olt, unde, ca peste tot, candidaţii vorbesc, sub protecţia anonimatului, de întâmplări greu de crezut.

 „Surprizele nu s-au terminat. Veţi vedea în continuare situaţii în care cel cu medie mai mare renunţă în favoarea celui în funcţie, pentru că ştie că nu are de ales“, sună „previziunile“. Alţi candidaţi nici măcar nu au mai ajuns în această situaţie.

rezultate concurs directori olt

Situaţii ciudate la anumite şcoli din Olt FOTO: captura rezultate site-ul IŞJ Olt

Un caz este cel de la Şcoala Gimnazială nr. 1 Slatina. Directorul în funcţie a candidat atât pentru postul de director, cât şi pentru cel de director-adjunct. După susţinerea celor două probe pentru primul post nu s-a mai prezentat la interviu şi pentru cel de adjunct, fiind evident că îl va ocupa pe primul. Pentru postul de director-adjunct situaţia este însă cel puţin bizară. Cel care îl ocupă în prezent nu a trecut de proba scrisă. Au trecut în schimb alţi patru candidaţi. Care, surpriză, nu s-au mai prezentat la interviu (unul fiind, cum explicam, candidat şi pentru postul de director pentru care a promovat cele două probe).

O altă situaţie ciudată se înregistrează la Şcoala Gimnazială nr. 3 Slatina. Directorul în funcţie nu s-a înscris la concurs, dar au făcut-o alţi doi candidaţi. Ambii au trecut de proba scrisă, însă la interviu unul a obţinut notă sub 7, şi a fost declarat respins, iar al doilea nu s-a mai prezentat. Rămâne de văzut cine va conduce şcoala din ianuarie.

Preşedintele FNAP, Iulian Cristache, confirmă că din toată ţara au venit semnale că se vor încerca astfel de „aranjamente“. Acolo, însă, unde candidaţii mai puţin doriţi au mers până la capăt au avut, unii, şi câştig de cauză. Au contestat nota de la interviu, iar după rezolvarea contestaţiilor media s-a mărit.

În judeţul Olt s-a întâmplat ca rezolvarea contestaţiilor să schimbe ierarhia într-o singură şcoală, anume Şcoala Gimnazială Izbiceni, unde 0,20 puncte în plus la  punctajul contestat de la interviu au dus unul dintre candidaţi în faţa celuilalt. Într-un alt caz, în schimb, la Şcoala Gimnazială „Vlaicu Vodă“ din Slatina, s-a ajuns la un punctaj mai mic în urma rezolvării contestaţiei, iar contestatarul, care se afla la egalitate cu un alt candidat, a trecut pe locul doi. În alte şapte cazuri rezultatul la contestaţii nu a schimbat ierarhia.

„Oricât de bine ar fi făcută metodologia tot se vor trage nişte sfori“

Deşi în timpul scurt rezervat discuţiilor pe tema aprobării metodologiei s-a crezut că soluţia ca punctajul la fiecare probă să conteze în egală măsură este cea corectă, după concurs discuţiile sunt altele. S-a observat că „profesorii din consiliul profesoral au făcut legea“, punctajul acordat la interviu fiind, din acest motiv, hotărâtor. Comisia pentru interviu a avut cinci membri, doi dintre aceştia fiind profesori ai şcolii, unul fiind reprezentant al consiliului local, un alt membru – delegat al IŞJ, iar al cincilea – reprezentant al mediului de afaceri, al mediului universitar sau al unei instituţii publice. 

În judeţul Olt, mediul de afaceri şi-a trimis reprezentanţi în doar două şcoli, a precizat şeful IŞJ Olt. Mediul universitar a avut de asemenea reprezentanţi în câteva comisii, însă deloc puţine au fost şi comisiile în care instituţii publice şi-au trimis funcţionarii. De aici şi convingerea anumitor candidaţi că „m-au «făcut» la interviu“.

„ Vor fi nemulţumiri întotdeauna. Oricât de bine ar fi făcută metodologia, tot se vor face aranjamente, tot se vor trage nişte sfori. Din punctul ăsta de vedere sunt nemulţumirile, pentru că noi găsim portiţe. Nu cred că putem să facem vreodată o metodologie perfectă, astfel încât să putem să scoatem factorul politic din această ecuaţie“, este de părere preşedintele FNAP, Iulian Cristache.

Şeful IŞJ Olt, în schimb, crede că acei candidaţi care contestă acum organizarea concursului ar trebui să caute vinovaţi în altă parte. „Echipa ISJ Olt a încercat să organizeze un concurs astfel încât metodologia să fie respectată, să nu existe parti-pris-uri şi, bineînţeles, să încerce să stea departe de ceea ce înseamnă can-can. Bineînţeles că nu pot fi toţi mulţumiţi, dar, din punctul meu de vedere, atâta timp cât mentalitatea este aceea de a arunca vina pe celălalt, e normal să dai vina pe Inspectoratul Şcolar decât să-ţi asumi faptul că nu ai reuşit să înveţi sau nu ai reuşit să depăşeşti o barieră psihică conform căreia poţi fi sau poţi să nu mai fii director“, a declarat Iacobescu.

Candidaţii care au promovat, dar nu au câştigat postul, ar putea alege din cele rămase vacante

Frământările în şcoli nu se încheie odată cu probele concursului pentru posturile de director şi director adjunct. În fiecare judeţ rămân posturi pe care candidaţii fie nu le-au „revendicat“ la concursul de-abia încheiat, fie aceştia nu au trecut probele. Aceste posturi (în judeţul Olt sunt aproximativ 35, lista finală fiind definitivată luni, 13 decembrie 2021), conform actualei metodologii, vor putea fi solicitate de către candidaţii declaraţi „Promovat“.

„Pe mine mă cheamă Victor Iacobescu şi voi respecta metodologia“, spune şeful IŞJ Olt, întrebat dacă profesorii care au trecut probele concursului vor avea posibilitatea să opteze, prioritar, pentru posturile neocupate (aşa cum, de altfel, se prevede în art. 21(5), art 27(2) din metodologia care a stat la baza organizării acestui concurs).

Articolul 21. (5)Candidaţii promovaţi la mai multe funcţii depun la inspectoratul şcolar/Ministerul Educaţiei, în scris, opţiunea pentru o singură funcţie, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la afişarea rezultatelor finale. După exprimarea opţiunii scrise, fiecare funcţie rămasă vacantă va fi ocupată de următorul candidat admis la concurs pentru acea funcţie. Dacă nu există un alt candidat admis, funcţia rămâne vacantă.

Articolul 27. (1) În funcţiile de director sau de director adjunct rămase vacante sau în cazul vacantării unor funcţii de director sau de director adjunct din unităţi de învăţământ de stat, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, de un cadru didactic titular, numit prin detaşare în interesul învăţământului sau prin delegarea atribuţiilor specifice funcţiei, în conformitate cu legislaţia în vigoare, prin decizia inspectorului şcolar general.

(2) Prioritate la ocuparea funcţiilor rămase vacante după organizarea concursului au persoanele care au promovat concursul“, prevede actuala metodologie.

Vă recomandăm să citiţi şi:

UPDATE 79 candidaţi au picat, în Olt, proba scrisă a concursului pentru funcţia de director de şcoală. Cea mai mică notă - 3,4

Ce schimbări au loc în şcolile din Olt, lista noilor directori. Mai mulţi inspectori şcolari părăsesc instituţia

Slatina


Ultimele știri
Cele mai citite